CLIMATUL POLITIC ȘI SOCIAL DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL CRIZEI POLITICE
România traversează una dintre perioadele cu cel mai ridicat nivel de pesimism social și neîncredere politică din ultimii ani. Instabilitatea politică, disputele dintre principalii actori ai guvernării și dificultățile economice sunt puternic resimțite de populație.
Opt din zece români consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece apreciază că România traversează o criză politică și că scena politică este profund instabilă. În același timp, cercetarea arată că această stare de nemulțumire nu se traduce doar prin critică, ci și printr-o disponibilitate ridicată pentru schimbare: aproape două treimi dintre respondenți consideră că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate ar reprezenta o soluție pentru ieșirea din actuala criză.
Acesta este tabloul climatului politic și social din România conturat de cel mai recent sondaj național realizat de IRES.
Cercetarea a fost realizată, la comanda Partidului Social Democrat, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.002 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Șapte concluzii-cheie ale sondajului:
1. România traversează o criză de încredere, care depășește sfera politică.
Percepțiile negative privind direcția țării, stabilitatea politică și funcționarea instituțiilor sunt dominante în aproape toate categoriile sociale.
2. Instabilitatea politică este aproape unanim recunoscută.
Indiferent de opțiunea electorală, majoritatea covârșitoare a românilor apreciază că România traversează o perioadă de instabilitate și criză politică.
3. Percepțiile economice și cele politice sunt strâns asociate.
Deteriorarea percepută a situației economice, scăderea veniturilor și dificultățile financiare resimțite de populație contribuie la evaluarea negativă a direcției în care se îndreaptă țara.
4. Vârsta și nivelul de educație diferențiază cel mai puternic percepțiile populației.
Tinerii și persoanele cu studii superioare tind să exprime evaluări mai favorabile privind direcția țării, economia și activitatea unor lideri politici, în timp ce persoanele vârstnice și cele cu nivel redus de educație manifestă un pesimism mai accentuat.
5. Responsabilitatea pentru actualul blocaj politic este percepută ca fiind una colectivă.
Cei mai mulți respondenți consideră că responsabilitatea aparține întregii clase politice, înaintea oricărui partid sau lider politic.
6. Alegerile anticipate sunt văzute de majoritatea respondenților ca o posibilă soluție de ieșire din criză.
Acest rezultat sugerează existența unei disponibilități ridicate pentru revalidarea reprezentării politice în contextul actualei crize.
7. Competiția electorală se desfășoară într-un climat dominat de cererea pentru schimbare.
Percepțiile privind direcția țării, dificultățile economice și nivelul ridicat de neîncredere în clasa politică configurează un context favorabil opțiunilor politice care propun schimbarea status quo-ului.
Dincolo de evaluările privind actorii politici, rezultatele cercetării descriu o societate în care preocupările economice, neîncrederea instituțională și cererea pentru stabilitate se intersectează, configurând unul dintre cele mai dificile momente ale climatului public din ultimii ani.
FIȘA TEHNICĂ A SONDAJULUI:
Volumul eșantionului: 1.002 respondenți, 18+
Tipul eșantionului: Simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populației în funcție de sex, vârstă, educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, conform celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,1%
Perioada realizării anchetei: 29 iunie - 2 iulie 2026
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiar: Partidul Social Democrat
