18 februarie 2026

SECURITATEA EUROPEI: AMENINȚĂRI, VULNERABILITĂȚI, ÎNCREDERE

Într-o perioadă de tensiune geopolitică prelungită pentru Europa, în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să redefinească arhitectura de securitate regională, dezbaterea europeană este marcată de teme precum consolidarea apărării comune, reziliența infrastructurilor critice, combaterea dezinformării și autonomia strategică.

La nivel global, repoziționarea Statelor Unite, ascensiunea Chinei și fragmentarea ordinii internaționale alimentează percepția unei lumi mai instabile și mai puțin previzibile.

În acest cadru, sondajul IRES analizează modul în care românii evaluează amenințările la adresa securității Europei, vulnerabilitatea României, nivelul de încredere în leadership și relația dintre consumul informațional și percepția asupra riscurilor globale.

10 DATE-CHEIE DIN SONDAJ

• 46% dintre români consideră că Europa este, în prezent, nesigură din perspectiva protecției granițelor și a cetățenilor săi.
• 68% percep România ca fiind vulnerabilă la amenințările externe care afectează continentul.
• 79% cred că nivelul amenințărilor globale a crescut în ultimii cinci ani.
• Războiul din proximitatea Uniunii Europene este identificat drept principala amenințare la adresa securității Europei (34%).
• 22% indică dezinformarea și manipularea online drept principala amenințare pentru securitatea europeană.
• 51% consideră instabilitatea economică o amenințare foarte gravă.
• 53% afirmă că războiul din vecinătatea UE afectează direct România.
•  Doar 26% au încredere ridicată în liderii europeni pentru gestionarea crizelor, iar doar 15% în liderii români.
• 48% susțin că România ar trebui să își prioritizeze interesele naționale de securitate, chiar și în situația unor diferențe față de pozițiile UE sau ale aliaților occidentali.
• 63% sunt de acord că Rusia desfășoară constant campanii de manipulare informațională împotriva Europei.

1. Percepția amenințărilor și comportamente adaptative

Securitatea Europei este evaluată pozitiv de 53% dintre români și negativ de 46%. Doar 11% consideră Europa foarte sigură, în timp ce 16% o percep ca fiind foarte nesigură.

Principalele amenințări la adresa securității Europei sunt:

• Conflictele militare din vecinătatea UE / războiul Rusiei împotriva Ucrainei (34%)
• Dezinformarea și manipularea online (22%)
• Instabilitatea economică (20%)

Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj cred că România expusă la riscurile externe care afectează Europa: 29% o consideră foarte vulnerabilă și 39% destul de vulnerabilă și doar 8% cred că România nu este deloc vulnerabilă

Percepția evoluției riscurilor în ultimii cinci ani indică o amplificare clară a insecurității la nivel macro:

• 79% consideră că amenințările globale au crescut;
• 74% afirmă același lucru despre Europa;
• 62% despre România.

În schimb, doar 30% spun că amenințările la nivel personal au crescut, iar 62% consideră că acestea au rămas la fel. Se observă astfel o diferență semnificativă între percepția sistemică și experiența individuală directă.

În plan comportamental, majoritatea respondenților declară reacții adaptative:

• 73% urmăresc mai atent știrile legate de securitate;
• 70% se informează din mai multe surse;
• 69% și-au redus cheltuielile sau și-au modificat obiceiurile de consum;
• 61% verifică mai des corectitudinea informațiilor online;
• 60% sunt mai precauți în distribuirea de conținut.

Comportamentele adaptative la situațiile de risc - creșterea atenției și a consumului de informații privind posibilele amenințări (73%), informarea din multiple surse (70%), reducerea cheltuielilor (69%), verificarea mai frecventă a corectitudinii informațiilor (61%), precauții în distribuirea de știri sau informații online (60%) – sunt, cel puțin la nivel declarativ, larg răspândite.

Totuși, acțiunile concrete cu efect direct asupra creșterii capacității de reziliență sunt mai scăzute:  economisirea sau crearea unui fond de rezervă financiară (45%), identificarea de sume suplimentare de venit/stabilitate profesională (49%), informarea privind pregătirea în situații de urgență (55%).

Într-un registru global, aproape două treimi (64%) dintre respondenți consideră că intenția declarată a lui Donald Trump ca SUA să anexeze Groenlanda ar reprezenta o amenințare majoră pentru stabilitatea globală. 

2. Harta amenințărilor la adresa securității Europei și impactul asupra României

Evaluarea amenințărilor la adresa securității Europei pe scala de gravitate (nivelurile „gravă” și „foarte gravă” cumulate) arată următoarea ierarhie:

• Dezinformarea și manipularea online - 78%
• Războiul din proximitatea UE - 71%
• Instabilitatea economică - 70%
• Atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice - 67%
• Terorismul – 60%
• Politica externă a Rusiei – 58%

Schimbările climatice (44%) și expansiunea economică și tehnologică a Chinei (38%) sunt percepute ca amenințări mai puțin severe în comparație cu celelalte riscuri.

În ceea ce privește impactul direct asupra României, ierarhia este similară: pe primul loc se află războiul din proximitatea UE, urmat de dezinformare, instabilitate economică, politica externă a SUA și atacurile cibernetice.

3. Încredere în leadershipul european și național

Nivelul de încredere al românilor în leadershipul european și românesc de a gestiona amenințările și riscurile actuale este unul modest, cu un grav deficit de încredere în plan intern.

Dacă în capacitatea liderilor europeni au încredere puțin peste un sfert (26%) dintre respondenți, încrederea în lidershipul românesc scade drastic: doar 15% spun că au încredere în liderii români de a gestiona efficient crizele actuale, în timp ce 57% au foarte puțină sau nu au deloc încredere.

4. Poziționarea României în contextul geostrategic actual

Întrebați despre direcția politicii externe și de securitate, românii optează majoritar pentru o formulă centrată pe interesul național:

• 48% cred că România ar trebui să își urmărească prioritar interesele naționale de securitate, chiar dacă acestea diferă de pozițiile UE ori ale aliaților occidentali;
• 32% optează pentru o aliniere clară a țări noastre cu pozițiile UE și ale aliaților occidentali;
• 20% susțin că România ar trebui să adopte o poziție cât mai neutră neutralitate.

5. Consumul informațional și expunerea la narațiuni controversate

Sondajul a testat gradul de expunere a respondenților la o serie de narațiuni care au fost, în ultimii ani, controversate în spațiul public din România. Rezultatele au arătat că  acest tip de mesaje care au fost distribuite în mass-media sau pe rețelele sociale au o notorietate ridicată. 

De exemplu:

• 73% dintre participanții la studiu au auzit afirmația că vaccinurile occidentale sunt periculoase și 52% sunt de părere că aceasta este total sau parțial adevărată;
• 72% au auzit că România ar trebui să evite implicarea în conflicte care nu o privesc în mod direct, iar 71% susțin că este total sau parțial adevărată;
• 69% au auzit afirmația ”informațiile despre războiul din Ucraina sunt mai degrabă propagandă decât realitate” și 58% cred că este total sau pațial adevărată;
• De afirmația ”Occidentul folosește Ucraina pentru a-și urmări propriile interese geopolitice” au auzit 62% dintre participanții la studiu și 64% dintre aceștia o consideră total sau parțial adevărată.

Principalele surse de expunere a mesajelor/narațiunilor de tipul celor testate sunt posturile de televiziune din România (84%), presa online (62%), discuțiile cu prietenii/familia (55%), Facebook (53%) sau TikTok (36%).

62% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afimația ”Rusia desfășoară campanii constante de manipulare informațională împotriva Europei”, însă aproape un sfert (23%) sunt în dezacord cu aceasta.

În acest context, participanții au fost chestionați cu privire la comportamentul de consum informațional.

32% dintre respondenți spun că petrec peste o oră zilnic informându-se din surse de știri, 11% dintre aceștia petrec chiar peste două ore, în timp ce în cazul a 27% timpul zilnic petrecut pentru informare este sub 30 de minute.

Însă gradul de verificare a informațiilor este destul de scăzut: aproximativ 44% spun că verifică frecvent sau de fiecare dată informațiile asupra cărora au îndoieli, iar 43% declară că verifică informațiile care se referă la politica din România.

Principalele platforme online folosite de respondenți pentru informare sunt site-urile de știri (62%) și Facebook (50%), urmate de YouTube (36%), TikTok (20%), blogurile/forumurile (20%) sau Instagram (16%).

Mai mult de un sfert (27%) dintre participanții la sondaj declară că platformele online pe care le utilizează le recomandă frecvent conținut politic fără să îl caute.

Tot aproximativ un sfert (26%) dintre respondenți au distribuit știri sau opinii politice, în ultimele 6 luni.

FIȘA TEHNICĂ A SONDAJULUI:

Volumul eșantionului: 848 respondenți, 18+

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,43%

Perioada realizării anchetei: 26 ianuarie – 4 februarie 2026

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) 

Beneficiar: Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.