2 IANUARIE 2026
ROMÂNII ÎN FAȚA ANULUI 2026
Speranță prudentă la nivel personal, pesimism pentru România
Românii trec din 2025 în 2026 fără o schimbare de stare, ci doar cu o ajustare de așteptări. Dacă anul 2025 a fost unul al rezistenței și adaptării, 2026 este proiectat ca unul al speranței prudente, dar puternic condiționate, centrate pe stabilitate, nu pe progres.
La nivel personal, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei, însă la nivel național domină pesimismul și neîncrederea în capacitatea statului de a livra rezultate.
Românii nu cer transformări spectaculoase, ci costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, reducerea conflictelor, atât economice, cât și sociale. În absența acestora, optimismul personal riscă să rămână izolat, fără a se transforma într-o încredere reală în viitorul colectiv.
TOP 10 – Proiecțiile, așteptările și speranțele românilor de la anul 2026
1. Stabilitate personală înainte de orice
Românii nu intră în 2026 cu așteptări de progres accelerat, ci cu speranța că lucrurile vor fi măcar puțin mai bune sau vor rămâne stabile la nivel personal.
2. Economia rămâne principala sursă de anxietate
Inflația și costurile vieții continuă să domine agenda emoțională a populației la începutul noului an.
3. Sănătatea și stabilitatea financiară - nevoile de bază pentru 2026
Atât sănătatea personală, cât și stabilitatea financiară sunt percepute ca priorități absolute.
4. Dorință explicită de reducere a conflictelor sociale și politice
Aproape unul din cinci români indică drept principală nevoie pentru 2026 mai puțin conflict și mai multă coeziune socială.
5. Pesimism persistent față de evoluția României
La nivel colectiv, așteptările rămân negative: aproape jumătate dintre români cred că 2026 va fi un an mai rău pentru țară.
6. Reducerea prețurilor, principala cerință adresată statului
Controlul costului vieții este cea mai clară și urgentă așteptare de la autorități.
7. Combaterea corupției, o temă constantă de așteptare publică
Românii continuă să plaseze corectitudinea și integritatea statului printre prioritățile majore.
8. Sănătatea, educația, siguranța și apărarea țării – priorități-cheie pentru guvernanți
După economie și integritate, românii le cer guvernanților să prioritizeze investițiile în sănătate, măsuri pentru îmbunătățirea educației, dar și pentru creșterea siguranței și apărării țării.
9. Neîncredere profundă în capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul bugetar
Așteptările sunt ridicate, dar încrederea că acestea vor fi îndeplinite rămâne extrem de scăzută.
10. Războiul din Ucraina, perceput ca un risc de durată
Majoritatea românilor nu anticipează o soluție rapidă și se tem de prelungirea conflictului sau extinderea acestuia în Europa.
La nivel individual, aproape patru din zece români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei personal, în timp ce o treime se așteaptă ca situația lor să rămână neschimbată. Totuși, optimismul este temperat: peste un sfert dintre respondenți se tem că anul care vine va fi mai rău decât cel care se încheie.
Principala sursă de îngrijorare pentru 2026 rămâne economia. Inflația și costurile vieții continuă să genereze anxietate pentru o majoritate covârșitoare a populației, fiind urmate de preocupările legate de situația politică internă și de evoluțiile internaționale. Sănătatea - personală și a familiei - rămâne, de asemenea, o temă centrală în proiecțiile românilor pentru anul care vine.
În acest context, românii nu vorbesc despre ambiții sau câștiguri spectaculoase, ci despre nevoi de bază: sănătate mai bună, stabilitate financiară și reducerea conflictelor sociale. La nivel colectiv, percepția este semnificativ mai pesimistă: aproape jumătate dintre respondenți cred că 2026 va fi un an mai rău pentru România, iar doar un sfert anticipează o evoluție pozitivă.
Așteptările de la guvernare sunt clare și concentrate: reducerea prețurilor, combaterea corupției și creșterea salariilor. Cu toate acestea, încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona marile dezechilibre economice rămâne foarte scăzută, trei sferturi dintre români declarând că au puțină sau deloc încredere că deficitul bugetar va fi redus în următorii doi ani.
În plan geopolitic, războiul din Ucraina este perceput mai degrabă ca un risc de durată decât ca o criză aflată aproape de rezolvare. Majoritatea românilor cred că acest conflict va continua în 2026, iar unul din cinci se teme de extinderea acestuia în Europa.
FIȘA TEHNICĂ A SONDAJULUI:
Volumul eșantionului: 1.012 respondenți, 18+
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,1%
Perioada realizării anchetei: 4 - 17 decembrie 2025
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiar: Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.
