29 decembrie 2025

ROMÂNII ÎN ANUL 2025

Adaptare individuală și stres colectiv, într-un context de legitimitate instituțională tot mai fragilă

Deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România. Anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului. Potrivit sondajului național realizat de IRES, majoritatea populației spune că s-a descurcat la nivel personal, însă fără sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție mai bună pentru țară. Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și scepticism.

Top 10 cele mai relevante date despre cum au perceput românii anul 2025:

• Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
• Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.
• Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
• 73% dintre intervievați declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, fiind cel mai puternic factor de stres identificat în sondaj.
• 72% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 25% consideră că direcția este una bună.
• 63% spun că anul 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, chiar dacă evaluarea anului personal este semnificativ mai bună.
• 61% dintre respondenți consideră că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită, iar majoritatea dintre cei intervievați spun că decizia nu a fost suficient de transparentă.
• Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.
• Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.
• Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scădere continuă din ultimii ani.

Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică  și socială și scăderea încrederii în instituții. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.

Economia rămâne principala sursă de stres, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.

Evaluarea vieții personale și starea de bine în 2025

Nivelul de satisfacție cu modul în care respondenții trăiesc este în scădere comparativ cu anii anteriori. Doar jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, iar aproape la fel de mulți se declară nemulțumiți. Această tendință indică o eroziune a sentimentului de stabilitate personală, chiar dacă nu se traduce întotdeauna într-o evaluare extrem negativă a anului personal.

Majoritatea respondenților descriu anul 2025 drept bun sau foarte bun pentru ei personal, în timp ce aproximativ o treime îl evaluează negativ. Această distribuție arată o capacitate de adaptare și reziliență individuală, chiar și într-un context general dificil.

Comparativ cu 2024:

• situația financiară este percepută ca fiind mai proastă de către o proporție semnificativă a populației;
• nivelul de stres a crescut pentru peste jumătate dintre respondenți;
• starea emoțională și cea fizică tind să se degradeze pentru o parte importantă a populației;
• viața de familie apare drept o zonă relativ mai stabilă, cu mai puține evaluări negative.

Aceste rezultate sugerează că presiunile externe (economice, sociale, politice) au un impact direct asupra stării psihologice, în timp ce familia funcționează ca un mecanism de sprijin.

Emoții, evenimente marcante și percepția reușitei personale

Datele indică o coexistență a experiențelor pozitive și negative:

• o majoritate a respondenților declară că au trăit cel puțin o bucurie importantă în 2025;
• în același timp, peste jumătate spun că au trecut prin momente de tristețe semnificativă;
• doar o minoritate consideră că anul 2025 a adus realizări sau succese importante, personale sau profesionale.

Această combinație descrie anul 2025 mai degrabă ca un an de supraviețuire și gestionare a dificultăților, decât ca un an al progresului sau al împlinirilor majore.

Cele mai importante provocări personale menționate de respondenți sunt:

• îngrijorările legate de viitor (personal și al copiilor);
• problemele de sănătate;
• teama legată de războiul din Ucraina și proximitatea acestuia;
• dificultățile financiare;
• îngrijorările legate de direcția în care se îndreaptă România.

Situația economică a țării - principalul factor de stres al românilor în 2025

Cu privire la factorii care afectează echilibrul emoțional, situația economică a fost, de departe, principala sursă de stres a românilor în anul 2025 - peste 70% dintre participanții la sondaj declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, urmată de situația politică internă; radicalizarea și conflictualizarea discursului politic; lipsa unor surse de informare considerate credibile; războiul din Ucraina.

Rezultatele indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică.

România în 2025: evaluare macrosocială sever negativă

O majoritate covârșitoare a respondenților consideră că România merge într-o direcție greșită. Doar un sfert dintre români sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. Tinerii 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase).

Aproape două treimi (63%) dintre respondenți consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, în contrast puternic cu evaluarea mai favorabilă a anului la nivel personal.

Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că în 2025:

• economia s-a înrăutățit (71%);
  
• calitatea guvernării și a vieții politice s-a degradat (64%);
• nivelul corupției a crescut (63%);

Capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv decât restul (16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol pentru România, iar 33% cred că a fost la fel).

Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.

Guvernare, legitimitate și încredere instituțională

Anul 2025 a stat, din punctul de vedere a guvernării, sub spectrul anulării turului întâi al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. La un an după acest eveniment, 61% dintre participanții la sondaj cred că anularea alegerilor a fost o decizie greșită. Deși o parte dintre români declară că ei au înțeles motivele care au determinat anularea alegerilor prezidențiale, cei mai mulți afirmă că informațiile oferite publicului pentru motiva decizia au fost insuficiente (67%), iar autoritățile nu au fost transparente în comunicarea motivelor anulării (59%). Această combinație indică o criză de legitimitate procedurală, în care deciziile pot fi acceptate teoretic, dar nu sunt validate de opinia publică din cauza deficitului de transparență.

Reforme acceptate, dar cu impact negativ resimțit

Reformele promovate de guvern legate de administrația publică și reducerea cheltuielilor bugetare sunt evaluate preponderent ca fiind ineficiente.

Cu privire la reformele pentru reducerea deficitului bugetar, există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele pentru celelalte categorii de contribuabili (78%), iar peste jumătate (58%) dintre participanții la sondaj cred că reformele nu sunt echitabil distribuite între populație, mediul privat și stat. În același timp, însă, două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt de acord că reformele adoptate sunt importante pentru sănătatea economiei României pe termen lung, iar peste jumătate (59%) cred că direcția reformelor adoptate este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării. Ușor incertă este evaluarea modului în care au fost comunicate motivele pentru care sunt necesare aceste reforme: 54% sunt de acord (total sau parțial), în timp ce 44% sunt în dezacord.

Impactul reformelor asupra nivelului propriu de trai este perceput ca fiind negativ de aproximativ (53%) jumătate dintre respondenți, 18% declară că au resimțit un impact pozitiv, iar mai bine de un sfert spun că nu au resimțit niciun fel de efecte – nici pozitive, nici negative.

Încredere socială și climat politic

În 2025 se accentuează criza structurală de încredere a românilor în clasa politică: politicienii rămân pe ultimul loc în topul încrederii românilor în profesii, în scădere continuă în ultimii ani (10% în 2023 și 2024, 8% în 2025). De un nivel ridicat de încredere se bucură profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompierii, medicii, profesorii, asistenții medicali, chiar și ofițerii de armată), în timp ce avocații, jurnaliștii, judecătorii și politicienii sunt pe ultimele locuri. Totuși, față de ediția 2024 a studiului similar, scăderi ale cotei de încredere înregistrează și specialiștii în IT (-6%), în timp ce cele mai mari creșteri sunt în cazul profesorilor (+15%), medicilor și ofițerilor de armată (+11%), polițiștilor (+8%) sau jurnaliștilor (+7%).

Intenția de vot

Doar patru partide reușesc să capteze, fiecare, peste 10% din intențiile de vot ale participanților la sondaj, în ipoteza desfășurării alegerilor parlamentare: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - 36%, Partidul Social Democrat (PSD) - 21%, Partidul Național Liberal (PNL) - 18%, Uniunea Salvați România (USR) - 11%. Restul partidelor înregistrează procente sub pragul minim necesar accederii în Parlamentul României.

FIȘA TEHNICĂ A SONDAJULUI:

Volumul eșantionului: 1.012 respondenți, 18+

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,1%

Perioada realizării anchetei: 4 - 17 decembrie 2025

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) 

Beneficiar: Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.