12 iunie 2014
BAROMETRUL SPORTULUI ÎN ROMÂNIA
Ediția I
Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european și global în care stilul de viață sedentar este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date actualizate și solide despre obiceiurile, percepțiile și barierele legate de practicarea sportului de către populație.
Realizarea Barometrului Sportului în România răspunde acestei nevoi și oferă, pentru prima dată în mod sistematic, un tablou comprehensiv al raportării românilor la activitatea fizică și sport.
Datele despre practicarea sportului în România au fost până acum fragmentare și destul de rare. Cel mai important studiu care s-a derulat și în România este Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul val complet a fost publicat în anul 2022). Aceasta a arătat că România este printre țările UE cu cel mai ridicat procent de persoane sedentare, dar sondajul nu a oferit date detaliate pe bariere percepute sau motivații în context național. De asemenea, studiile realizate instituțiile naționale în domeniul sportului au vizat mai ales infrastructura și programele pentru copii/tineret, fără o cercetare sistematică cu privire la practicile existente în rândul populației generale, iar rapoartele publicate de instituțiile din domeniul sănătății includ date despre sedentarism, dar nu despre atitudini și percepții față de sport.
De ce este util acest studiu?
• Pentru a înțelege motivațiile și percepțiile: Sportul este perceput aproape exclusiv ca un mijloc pentru sănătatea fizică și psihică, fiind subestimat ca instrument de integrare socială sau reziliență. Cunoașterea acestor percepții permite calibrarea mesajelor de promovare.
• Pentru fundamentarea politicilor publice: În lipsa unor date consistente, politicile de promovare a sportului riscă să fie orientate predominant pe infrastructură sau elite, fără a răspunde nevoilor reale și percepțiilor diferitelor categorii de public. Barometrul evidențiază decalajele de acces, motivație și bariere între medii sociale, vârste, sexe, zone geografice.
• Pentru o abordare incluzivă: Studiul arată clar că sportul organizat și consumul sportiv (abonamente, echipamente) sunt inaccesibile pentru segmente largi ale populației (rural, vârstnici, venituri mici). Astfel, este necesară orientarea politicilor către măsuri gratuite și comunitare.
• Pentru politici privitoare la reducerea inechităților: Datele arată inegalități majore între urban și rural, sexe, vârste și niveluri de educație. Barometrul oferă un diagnostic clar pentru a ghida intervențiile în domeniul politicilor legate de sport.
Principalele dimensiuni investigate în acest studiu:
ü Obiceiurile de practicare a mișcării și sportului (frecvență, tipuri de activități, intensitate);
ü Percepțiile, motivațiile și atitudinile față de sport și stil de viață sănătos;
ü Barierele percepute și resimțite în practicarea activităților fizice;
ü Accesibilitatea resurselor și infrastructurii sportive;
ü Evaluarea promovării publice a sportului și a rolului actorilor implicați.
TOP 10 concluzii ale Barometrului Sportului în România (2025)
Participare și comportamente
1. 68% dintre români declară că practică o formă de mișcare sau sport și doar 18% dintre aceștia practică un sport organizat cel puțin o dată pe săptămână.
2. Doar 10% dintre ei au un abonament valabil la un centru de fitness.
Motivații și bariere
3. 42% dintre români identifică lipsa timpului ca principala barieră în calea practicării sportului sau a mișcării.
4. 68% și-ar fi dorit să facă mai multă activitate fizică în ultimele 12 luni.
5. Aproape 1 din 5 români (18%) au resimțit emoții negative (rușine, teamă, disconfort) în spațiile publice atunci când au încercat să facă mișcare/sport.
Acces și infrastructură
6. Accesul la terenuri de sport, săli de fitness sau piste de alergare în proximitatea locuinței (15–20 minute) este limitat: aproximativ jumătate dintre respondenți confirmă existența unor astfel de facilități.
7. Doar 15% dintre respondenții fără abonament al o sală de fitness intenționează să își achiziționeze unul în următoarele 12 luni.
8. 45% spun că în comunitatea lor se organizează „rar” evenimente sportive, iar 30% susțin că acestea lipsesc în totalitate.
Politici și implicare publică
9. Peste trei sferturi (78%) dintre români sunt de părere că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.
10. Doar 19% dintre respondenți consideră că autoritățile din localitatea lor fac suficiente eforturi pentru a încuraja sportul.
Studiul a fost realizat sub forma unui sondaj de opinie realizat, la nivel național, pe un eșantion de 1.085 de persoane adulte din România. Marja de eroare a sondajului este de ±3%. Datele au fost culese în aprilie și mai 2025, prin intermediul chestionarului aplicat telefonic. Studiul a fost realizat pentru SportsFestival, cel mai mare eveniment multi-sportiv din România, dedicat sportului de masă, ca parte a programului de responsabilitate socială al IRES.
