7 martie 2025
FEMEI ȘI BĂRBAȚI ÎN ROMÂNIA
• Aproape patru din zece români cred că societatea în care trăim îi favorizează mai mult pe bărbați.
• Inechitatea de gen este resimțită, cu precădere, în trafic, la locul de muncă, la școală, pe stradă sau în relația cu instituțiile statului, însă este mai prezentă în rândul femeilor decât în rândul bărbaților.
• Atât femeile, cât și bărbații care au, în prezent, un partener își descriu preponderent în termeni pozitivi relația de cuplu.
• Aproape unul din zece participanți la studiu recunosc că au fost, la un moment dat, victime ale agresiunilor sau abuzurilor verbale din partea partenerului sau a partenerei de viață. 12% dintre femei au indicat că au fost expuse atât agresiunilor verbale, cât și celor fizice din partea partenerului de viață, în pondere mai ridicată acelea din categoria de vârstă de peste 65 de ani.
• Peste opt din zece români (82%) sunt în favoarea dreptului femeilor de a decide să păstreze sau nu o sarcină nedorită.
• Aproape trei sferturi (72%) dintre români se declară împotriva acordării posibilității partenerilor de același sex de a adopta copii, femeile (29%) manifestând, în acest caz, o atitudine favorabilă în proporție ușor mai ridicată decât bărbații (23%).
• Peste opt din zece respondenți (83%), atât bărbați, cât și femei, s-ar arăta dispuși să voteze o femeie pentru funcția de primar al localității lor sau pentru a fi parlamentar, însă doar trei două treimi (67%) dintre români spun că ar vota o femeie pentru a deveni președinta României.
• Mai puțin de o treime dintre participanții la sondaj spun că admiră o femeie care activează în politica românească.
Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu care analizează modul în care românii percep egalitatea de gen între femei și bărbați, distribuția rolurilor sociale și profesionale, precum și atitudinile față de drepturile și rolurile sociale și profesionale ale femeilor, explorând atât experiențele individuale, cât și poziționările ideologice. Chiar dacă datele reflectă un grad ridicat declarat de susținere pentru egalitatea de gen în societate, persistă percepția unei favorizări a bărbaților în societate și o rezistență față de schimbările sociale legate de comunitatea LGBTQ+.
Percepția asupra inegalității de gen din societatea românească.
Aproape patru din zece respondenți (atât femei, cât și bărbați), împărtășesc opinia că, per ansamblu, societatea îi avantajează mai mult pe bărbați.
Întrebate dacă societatea în care trăim favorizează mai mult femeile sau bărbații, 44% dintre femei consideră că bărbații sunt avantajați, dar la aceeași întrebare doar o treime dintre respondenții de gen masculin spun că bărbații sunt mai favorizați. De altfel, 40% dintre bărbați cred că nici unii, nici alții nu primesc un tratament preferențial.
Inechitatea de gen este resimțită, la nivel general, cu precădere în trafic (18%), la locul de muncă (17%), la școală (15%), pe stradă sau în relația cu instituțiile statului (13%), însă este mai prezentă în rândul femeilor decât în rândul bărbaților.
Spre deosebire de bărbați, care spun în proporție de 8% că s-au simțit nedreptățiți în trafic pentru că sunt bărbați, aproape trei din zece femei (27%) susțin că au avut o astfel de experiență. Situațiile de acest tip sunt mai prezente în rândul femeilor tinere, cu educație ridicată. De asemenea, în timp ce doar unul din zece bărbați spune că a avut la locul de muncă o experiență negativă din rațiuni de gen, aproape un sfert dintre femei susțin că au experimentat o situație de acest tip, la locul de muncă. Pe stradă s-au confruntat cu situații în care au fost nedreptățiți pe criterii de gen doar 4% dintre bărbații participanți la sondaj, comparativ cu 20% dintre femei. În relația cu instituțiile statului s-au simțit nedreptățiți 9% dintre bărbați și 17% dintre femei, în timp ce în mediul educațional, la școală, s-au simțit tratate incorect aproape 20% dintre femei, spre deosebire de doar 9% dintre bărbați.
Întrebați dacă și-ar fi dorit să fie femei, doar 3% dintre bărbați răspund afirmativ, în timp ce 7% dintre femeile chestionate spun că și-ar fi dorit să fie bărbați.
Dinamica relațională și percepția asupra parteneriatului.
Peste jumătate dintre participanții la sondaj (61%) sunt căsătoriți oficial, cu acte. Dintre cei care, în acest moment, nu sunt căsătoriți, cei mai mulți se află în situația de a-și fi pierdut partenerul în urma decesului (26%), un sfert (25%) trăiesc în uniune consensuală cu un parteneri de sex opus, 23% sunt singuri, 14% au parteneri fără să locuiască împreună, iar 10% sunt divorțați. Dintre bărbații necăsătoriți, în prezent, cei mai mulți sunt singuri (33%), 27% trăiesc într-o uniune consensuală, aproape un sfert au o parteneră sau un partener, fără să locuiască împreună, iar 12% sunt divorțați. 44% dintre femeile necăsătorite sunt văduve, aproape un sfert (24%) trăiesc într-o uniune consensuală, iar 15% sunt singure.
Atât femeile, cât și bărbații care au, în prezent, un partener evaluează relația de cuplu în termeni pozitivi: trei sferturi o evaluează ca fiind foarte bună, iar 31% drept bună.
Aproape unul din zece participanți la studiu recunosc că au fost, la un moment dat, victime ale agresiunilor sau abuzurilor verbale din partea partenerului sau partenerei de viață. 12% dintre femei au indicat că au fost expuse atât agresiunilor verbale, cât și celor fizice din partea partenerului de viață, proporția fiind mai ridicată în rândul femeilor de peste 65 de ani.
84% dintre respondenți consideră că legea românească este prea blândă cu agresorii femeilor. De asemenea, peste jumătate dintre participanții la sondaj consideră că femeile de etnie romă sunt supuse actelor discriminatorii în pondere mai ridicată decât cele din majoritate. Cu faptul că România asigură o egalitate reală între femei și bărbați sunt de acord 58% dintre români, bărbații exprimându-și acordul într-o proporție mai ridicată (63%) cu această idee. În privința protecției acordate de către autorități în fața violenței, 61% dintre bărbați, comparativ cu 53% dintre femei, sunt de părere că femeile din România beneficiază de această protecție.
Dezvoltare personală și sprijin emoțional.
43% dintre participanții la studiu apelează la prieteni sau familie pentru sprijin emoțional, proporția femeilor fiind mai ridicată cu 10% față de cea a bărbaților (37%). 22% dintre respondenți au participat, în ultimul an, la cursuri de dezvoltare personală, bărbații într-o proporție mai mare decât femeile (26% vs. 18%).
Aproape unul din cinci români declară că, în ultimul an, a fost la psiholog (22% dintre bărbați versus 17% dintre femei).
13% dintre respondenți spun că practică meditația și același procent apelează la resurse online (articole, cursuri, aplicații) pentru gestionarea stresului.
Percepția asupra drepturilor reproductive.
Peste opt din zece români (82%) sunt în favoarea dreptului femeilor de a decide să păstreze sau nu o sarcină nedorită.
În cazul în care o femeie ar afla că este însărcinată sau un bărbat ar descoperi că partenera sa este însărcinată, iar copilul ar avea probleme de sănătate sau dizabilități, poziționarea românilor este împărțită: în timp ce o cincime dintre respondenți (21%) se declară în totalitate în favoarea întreruperii sarcinii, un procent similar (19%) se declară total împotriva întreruperii sarcinii. Sunt într-o oarecare măsură de acord cu întreruperea sarcinii 16% dintre cei chestionați, iar într-o oarecare măsură împotrivă 6%. Bărbații se poziționează într-o măsură mai ridicată împotriva întreruperii sarcinii într-o situație de acest tip.
Aproape trei sferturi (72%) dintre români se declară împotriva acordării posibilității partenerilor de același sex de a adopta copii, femeile (29%) manifestând, în acest caz, o atitudine mai favorabilă în proporție ușor mai ridicată decât bărbații (23%).
Percepții asupra leadership-ului feminin.
Conform opiniilor exprimate de respondenți, atât femeile, cât și bărbații consideră că, în contextul deținerii unor funcții de conducere, femeile se remarcă prin următoarele calități: cinste și integritate (13%), abilități de organizare și management (8%), empatie și inteligență emoțională (7%), dar și conștiinciozitate, disciplină ori seriozitate (7%) sau inteligență (6%).
68% dintre respondenți (femei și bărbați) au avut drept superior ierarhic atât femei, cât și bărbați, iar 6% doar femei, însă majoritatea dintre ei declară că nu au o preferință pentru un gen sau altul. Dintre respondenții care au avut drept superiori ierarhici femei, doar 7% spun că relația cu acestea a fost proastă sau foarte proastă, majoritatea declarând că au avut o relație foarte bună (44%) și bună (49%) cu acestea.
87% dintre femei sunt de acord cu afirmațiile conform cărora femeile fac față cu succes situațiilor de criză, spre deosebire de 75% dintre bărbați care cred același lucru.
De asemenea, 90% dintre respondente afirmă că femeile dețin competențele necesare pentru a conduce și a exercita roluri de lider, în timp ce doar 80% dintre bărbați sunt de aceeași părere.
În timp ce 86% dintre femei sunt de acord că bărbații au timp pentru treburi casnice, acordul pentru această afirmație este mai mare cu 7% în rândul bărbaților.
Femeile în politică.
Peste opt din zece respondenți (83%), atât bărbați, cât și femei, s-ar arăta dispuși să voteze o femeie pentru funcția de primar al localității lor sau pentru a fi parlamentar, însă doar două treimi (67%) dintre români spun că ar vota o femeie pentru a deveni președinta României. La nivel declarativ, bărbații se arată mai dispuși să voteze femei pentru toate cele trei funcții.
Totuși, mai puțin de o treime dintre participanții la sondaj spun că admiră o femeie care activează în politica românească. Pentru femei, pe primele locuri se află: Elena Lasconi (31%), Diana Șoșoacă (18%), Gabriela Firea (8%) și Ecaterina Andronescu (5%), iar pentru bărbați: Elena Lasconi (22%), Diana Șoșoacă (16%), Elena Udrea (8%) și Laura Codruța Kovesi (6%).
Dintre femeile care au candidat sau au intenționat să candideze la Președinția României, în ultimii ani, Gabriela Firea se bucură de cea mai mare favorabilitate din partea românilor. Însă cota de favorabilitate a Gabrielei Firea este mult mai scăzută în rândul bărbaților (46%) decât în rândul femeilor (62%).
Despre Elena Lasconi au o părere foarte favorabilă și favorabilă 40% dintre români, reprezentați echilibrat în rândul femeilor și bărbaților.
Despre Viorica Dăncilă au o părere favorabilă și foarte favorabilă 38% dintre români, femeile apreciind-o într-o proporție mai mare decât bărbații.
Diana Șoșoacă, la rândul ei, se bucură de favorabilitate în rândul unei treimi dintre români (32%), iar despre Elena Udrea au o opinie favorabilă și foarte favorabilă puțin peste un sfert (28%) dintre participanții la sondaj.
Unul din cinci români are o părere favorabilă și foarte favorabilă despre Lavinia Șandru (22%) și Ana Birchall (20%), aceasta din urmă având o cotă de favorabilitate mai ridicată în rândul bărbaților.
FIȘA TEHNICĂ A STUDIULUI:
Volumul eșantionului: 1.219 respondenți, 18+
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±2,8%
Perioada realizării anchetei: Februarie 2025
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiar: Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES și este autofinanțat.
