21 martie 2024

TINERII DIN ROMÂNIA

ÎN ANUL ELECTORAL 2024

● SONDAJ DE OPINIE NAȚIONAL ●

 

 

Într-un peisaj românesc oricum caracterizat de scepticism, tinerii din România par să navigheze între deziluzii și speranțe fragile. Când 65% dintre aceștia declară că sunt pregătiți să marcheze pe buletinul de vot o opțiune diferită de cea anterioară, nu ne spun doar că au pierdut încrederea în mediul politic actual, ci că sunt dornici de a rescrie regulile jocului. În acest context, studiul IRES arată că, dincolo de această formă de anomie, tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența.

Societatea românească, în special clasa politică și instituțiile, trebuie să privească acest semnal nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate pentru reconectare la generațiile X și Z. Ei au nevoie să fie ascultați, înțeleși și încurajați să participe activ la viața comunităților din care fac parte și este esențial să fie generate și, mai apoi, implementate, o serie de instrumente și mecanisme adaptate nevoilor tinerilor.

Un pas concret în acest sens ar putea fi crearea unor platforme de dialog între tineri și decidenți, unde vocii tinerilor români să i se acorde spațiu și respect.

Un exemplu în acest sens este proiectul TINERII VOTEAZĂ, o inițiativă a Centrului AGORA pentru Democrație, care este și beneficiarul acestui studiu și care lansează, în perioada imediat următoare, acțiuni pentru a încuraja participarea la vot a tinerilor în rândul tinerilor și să promoveze o agendă de priorități a tinerilor care să fie însușită în programele electorale de către competitorii electorali.

 

SCEPTICISM ȘI SPERANȚĂ: TINERII DIN ROMÂNIA LA RĂSCRUCE ÎN 2024 

Există un pesimism dominant în rândul tinerilor, similar cu cel existent în populația generală.

Puțin peste un sfert dintre tinerii din România sunt de părere că direcția în care merge țara este una bună este una greșită (GRAFIC 4). Mai optimiști sunt bărbații, cei cu vârste între 18 și 29 de ani, respondenții care au studii superioare și care nu au copii.

Nivelul destul de scăzut de optimism cu privire la direcția țării este destul de apropiat de cel existent în rândul populației generale; potrivit sondajelor IRES recente la nivel național unu din 5 români (21%) spune că direcția în care merge țara este bună, în timp ce trei sferturi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcție greșită.

În același timp, față de anul 2022 când IRES a realizat Barometrul Tinerilor din România, pesimismul a crescut ușor (68% în 2024 față de 64% în 2022). 

Totuși, optimismul caracteristic tinerilor se manifestă atunci când este vorba despre încrederea în a schimba lucrurile din România: aproape două treimi dintre participanții la sondaj spun că tinerii au această putere și doar 34% susțin contrariul (GRAFIC 5).  

 

ÎNCREDEREA ERODATĂ: INSTITUȚIILE ȘI PARTIDELE ÎN OCHII TINERILOR RĂMAȘI ÎN ȚARĂ 

Încrederea în stat și instituțiile acestuia este scăzută și în rândul tinerilor, în concordanță cu tendința care se manifestă și la nivelul general al societății românești, cu precădere în ultimii 10 ani.

Încrederea instituțională este diferențiată în rândul tinerilor. Instituțiile executive și legislative din România se bucură de o încredere extrem de scăzută, în timp ce instituțiile totale (armata, biserica, poliția, serviciile secrete) se bucură de o încredere moderată spre ridicată. NATO și UE, dar și mediul universitar și societatea civilă au o încredere mai ridicată decât Președintele, guvernul sau Parlamentul României, semn că autoritățile publice de la nivel național au dezamăgit în raport cu așteptările publicului tânăr (GRAFIC 6).

Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%).

Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică - în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și poliția (41%).

Presa conduce lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%). La fel ca și în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituții, și în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanții la sondaj declară că au multă și foarte multă încredere în acestea.  

De aici derivă și încrederea scăzută în democrația românească, pe fondul unei Românii cu cote scăzute de predictibilitate, echitabilitate, independență și orientare către cetățeni, inclusiv către cei tineri.

Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură (GRAFIC 7). Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educație, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 și 35 de ani.

În România, tinerii par să privească cu scepticism și critică anumite aspecte ale funcționării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independența și orientarea țării atât către tineri, cât și către toți cetățenii. Între o cincime și un sfert dintre tineri cred că România este o țară orientată spre toți cetățenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievați sunt de părere că este o țară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă (GRAFIC 8).

 

EDUCAȚIA ȘI PIAȚA MUNCII: PRINCIPALII FACTORI DE ÎNGRIJORARE PENTRU TINERI 

Patru sunt principalele aspecte identificate de cei mai mulți tineri ca fiind îngrijorătoare cu priVire la situația lor în România: lipsa oportunităților pe piața muncii (15%),  calitatea slabă a educației (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) și inflația/ nivelul de trai/ neajunsurile financiare (13%) (GRAFIC 9).

În atmosfera generală marcată de pesimism și neîncredere în autoritățile reprezentative pentru democrație, lipsa de speranță îi face pe doi din trei tineri să ia în considerare o migrație temporară sau definitivă din România (GRAFIC 10). Cifra în sine constituie un indicator de alertă majoră, având în vedere că în perioada de preaderare la UE această cotă era de numai 50%.

Este evident că orientarea preponderentă spre soluția migrării din România constituie un eșec al politicilor publice adresate tinerilor. 

 

VOTUL CA PROTEST: RĂUL CEL MAI MIC SAU SCHIMBAREA DORITĂ? 

Rețelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor cu privire la evenimente de interes pentru societate, petrecute în România; 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuți, iar 2% se informează de la radio (GRAFIC 11). Femeile și tinerii între 18 și 24 de ani favorizează informarea de pe rețelele sociale, cei cu studii superioare și bărbații se informează mai mult din presa online, în timp ce televiziunea este preferată în mai mare măsură de către femeile de către tinerii care au deja copii, de cei cu un nivel scăzut de educație și care au între 25 și 29 de ani.

Interesul tinerilor față de politică este unul scăzut, dar nu dramatic (SLIDE 12). Cel puțin declarativ, peste un sfert dintre ei se declară interesați, aceștia fiind mai numeroși în rândul celor cu educație superioară. La polul opus, mai bine de  treime (35%) se declară în formă mică măsură sau deloc interesați, iar dezinteresul este direct proporțional cu vârsta, însă invers proporțional cu nivelul de educație.

Când vine însă vorba despre încrederea pe care tinerii o au în conținutul distribuit de către actorii politici – persoane sau partide - pe rețelele de socializare, încrederea coboară semnificativ: doar 12% spun că au multă și foarte multă încredere în acest tip de conținut, în timp ce 87% spun contrariul. Sunt mai încrezători tinerii cu educație scăzută sau cei cu vârste între 18 și 24 de ani, dar și femeile (GRAFIC 13). 

Alegerile prezidențiale sunt considerate cele mai importante dintre cele patru tipuri de alegeri care au loc, în acest an, în România (GRAFIC 14). Peste o treime dintre tinerii participanți la studiu (36%) spun că alegerea președintelui este cel mai important scrutin. Un sfert (24%) sunt de părere că cele mai importante sunt alegerile parlamentare, o cincime cred același lucru despre alegerile locale, în timp ce 6% spun că toate cele 4 sunt importante. Doar 8% spun că dintre cele patru tipuri de alegeri alegerile europarlamentare sunt mai importante.

          Intenția de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puțin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019 când au ieșit la vot peste 40% dintre tineri. Peste 60% dintre respondenți spun că vor vota cu siguranță la alegerile prezidențiale, 58% susțin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare și parlamentare, iar 59% vor ieși să voteze aleșii locali (GRAFIC 15).

Dintre aspectele de care țin cont atunci când votează, trei sunt cele care se disting a fi dominante (GRAFIC 16). Alegerea ”răului cel mai mic” este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenți, urmat de profilul candidatului, aspect important pentru 39% dintre intervievați și de activitatea partidului care susține candidatul (38%). Doar un sfert (26%) țin cont de ideologia cu care se identifică și unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului.

Dintre participanți la studiu care au votat și la alegerile parlamentare din 2020, doar 18% spun că își vor menține și la scrutinul similar din 2024 aceeași opțiunea de vot exprimată în urmă cu patru ani, în timp ce 65% susțin că opțiunea din 2024 va fi diferită de cea din 2020. 8% sunt încă indeciși (GRAFIC 17).

Printre cei consecvenți îi regăsim, în proporții mai ridicate decât media, pe respondenții cu studii superioare, în timp ce în rândul celor care își schimbă opțiunea de vot sunt mai numeroși intervievații din primul interval de vârstă (18-24) și cei cu educație medie.

FIȘA TEHNICĂ A STUDIULUI:

Volumul eșantionului: 800 respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,5%

Perioada realizării anchetei: 9-14 martie 2024

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) 

Beneficiar: Studiul a fost realizat pro bono, în beneficiul Centrului AGORA pentru Democrație și al inițiativei TINERII VOTEAZĂ, ca parte a programului de responsabilitate socială dezvoltat de IRES. 

REZULTATELE PE LARG sunt disponibile pe site-ul IRES sau mai jos:

 

DESPRE INIȚIATORII STUDIULUI:

Centrul AGORA pentru Democrație 

Contact pentru proiectul TINERII VOTEAZĂ: Constantin Alexandru MANDA, cercetător sociolog, [email protected], 0755.020.197

 IRES

Înființat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES activează pe piața de cercetare din România și funcționează ca un think tank independent, o parte dintre studiile și proiectele pe care le dezvoltă fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societății românești.

IRES este una dintre cele mai mari companii românești de cercetare de piață și oferă soluții  integrate pentru clienți – organizații multinaționale, naționale și locale, instituții și organizații din România, dar și din străinătate – care înțeleg valoarea cercetării în evoluția lor pe termen lung.

IRES este membru al ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research) și își realizează activitatea la cele mai înalte standarde profesionale, respectând practicile internaționale în acest domeniu: codul ICC/ESOMAR de Studii de Piață, Studii Sociale, Sondaje de Opinie și Analiza Datelor și Ghidul Global ESOMAR de Cercetare.

CONTACT pentru studiul TINERII DIN ROMÂNIA ÎN ANUL ELECTORAL 2024: Antonio AMUZA, cercetător sociolog, [email protected], 0755.020.197