STARE DE SPIRIT GENERALĂ
Aproximativ trei sferturi dintre persoanele care au răspuns la chestionar consideră că, în România, lucrurile merg într-o direcție greșită, în raport egal cu răspunsurile la prima ediție a studiului. Gândindu-se la viitor, dintre cei 49% intervievați care se declară optimiști, se află în majoritate bărbații, cei cu studii superioare și cei care locuiesc în mediul urban.
Temeri și îngrijorări ale românilor
Atât creșterea prețurilor, cât și starea de sănătate reprezintă aspecte îngrijorătoare pentru 47% dintre respondenți, întrebați despre temerile lor referitoare la viitor. Procentul celor preocupați de creșterea prețurilor scade odată cu înaintarea în vârstă și nivelul de educație, însă crește în rândul persoanelor ce locuiesc în mediul urban (48.1%). Îngrijorarea cu privire la starea de sănătate crește pe măsură ce respondenții sunt mai înaintați în vârstă și nivelul acesteia este invers proporțional cu nivelul de educație.
Nivelul veniturilor și războiul în zona României reprezintă alte temeri menționate de către o treime dintre respondenți, preponderent în rândul femeilor; în timp ce persoanele care locuiesc în orașe sunt mai preocupate de nivelul veniturilor (37.1%), cei din mediul rural se află în majoritate din perspectiva neliniștii cu privire la războiul din zona României (33.7%).
STAREA DE SĂNĂTATE A ROMÂNILOR
Întrebați despre starea de sănătate la momentul actual, aproape două treimi din respondenți declară că aceasta este bună, iar persoanele care afirmă că este foarte bună ori proastă se află în raport egal. Majoritatea răspunsurilor negative sunt date de către femei, iar starea sănătății se află în descrește graduală pe măsură ce participanții sunt mai avansați în vârstă. Aproape toate persoanele care au studii superioare (92.8%) au apreciat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, în timp ce majoritatea persoanelor care o estimează negativ (proastă/ foarte proastă) sunt cei cu studii elementare, cei care locuiesc în mediul rural (22.0%) și cei din regiunea Moldova (25.9%).
O treime dintre respondenți (36%) afirmă că au în prezent o boală cronică, procentul celor care declară astfel fiind invers proporțional cu nivelul educației, însă direct proporțional cu înaintarea în vârstă. Dintre aceștia, 91% urmează tratament pentru această afecțiune, recomandat în aproape toate cazurile (99%) de către un medic.
Aproape patru din cinci intervievați care suferă de o boală cronică au un medic specialist curant pentru a monitoriza afecțiunea respectivă.
Accesul la medicamente și vaccinare
În ultimele 12 luni, 11%, respectiv 10% dintre respondenți au afirmat că au avut dificultăți de a găsi în farmacii medicamente pentru o afecțiune cronică ori pentru afecțiuni acute, femeile cu precădere în ambele cazuri.
În ceea ce privește accesibilitatea vaccinării, 6% dintre participanți spun că medicul de familie nu a avut vaccinul antigripal. În această situație s-au aflat în majoritate persoanele care locuiesc în orașe și cei care trăiesc în regiunile Transilvania și Banat.
Puțini dintre respondenți (3%) au fost nevoiți să cumpere vaccinuri de la farmacie din schema obligatorie și gratuită pentru copii, bărbații mai mult decât femeile. Procentul celor care au fost într-o asemenea ipostază crește direct proporțional cu nivelul de educație și invers proporțional cu avansarea în vârstă.
PERCEPȚII ȘI ATITUDINI CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Aproximativ șase din zece participanți contactează medicul de familie în cazul unei probleme de sănătate, în timp ce 11% contactează un medic specialist și 10% cumpără medicamentele cunoscute de la farmacie.
Întrebați dacă au apelat la autorități pentru a reclama o problemă legată de sistemul sanitar, doar 2% au răspuns afirmativ, dintre care cei cu studii elementare și medii se află în egală măsură, iar cei cu studii superioare în majoritate (2.9%).
O treime (39%) dintre respondenți au declarat că ar face acest lucru cu siguranță în cazul unor nemulțumiri, mai puțin cu unsprezece procente față de ultima ediție a studiului. Procentajul persoanelor care au spus că ar apela la autorități pentru reclamații crește invers proporțional cu vârsta lor și direct proporțional cu nivelul de educație. În plus, aproape trei sferturi (72.6%) dintre cei care locuiesc în mediul urban și 70.7% dintre cei care trăiesc în regiunile de Sud, București și Dobrogea susțin că este probabil sau chiar sigur să semnaleze o problemă.
Față de prima ediție a studiului, procentul respondenților mulțumiți în mică măsură de raportul dintre suma plătită din venituri pentru asigurările de sănătate și calitatea serviciilor medicale de stat din România a scăzut cu 18%. Cu toate acestea, față de primul studiu, realizat în 2010, se remarcă apariția unei noi situații, în care intervievații afirmă că nu este cazul sau nu contribuie la asigurările de sănătate (reprezentând 24% dintre răspunsuri). În această ipostază se află preponderent femeile (27.3%) și persoanele care trăiesc în mediul rural (29.7%); de asemenea, majoritari sunt și locuitorii din regiunea Moldova (35.4%)
Opinia generală despre salariile medicilor s-a îmbunătățit față de edițiile anterioare ale studiului, astfel încât 59% dintre persoanele care au răspuns chestionarului consideră că medicii primesc un salariu corect în raport cu activitatea pe care o prestează în spitalele de stat, un procent de aproape patru ori mai mare în comparație cu studiul efectuat în 2010.
COMPORTAMENT LEGAT DE SĂNĂTATE
În ultimele 12 luni, 41% dintre intervievați au afirmat că au fost într-o unitate spitalicească de stat din România pentru a-și face analize, iar 37% pentru a-și face un control medical. În ceea ce privește unitățile spitalicești private din România, 39% dintre participanți au mers pentru analize, iar 34% pentru a-și face un control medical.
Femeile au fost internate în spitale mai mult decât bărbații, atât în cele de stat (cu aproximativ șase procente mai mult), cât și cele private (cu 0,5 procente în plus). Dintre cei care și-au făcut analize într-o unitate spitalicească de stat în România, în preponderență se află persoanele vârstnice (65+). Majoritatea persoanelor care au fost într-o unitate spitalicească privată din România pentru a-și face analize este reprezentată de respondenții care locuiesc în orașe (44.3%) și cei care trăiesc în regiunile de Sud, București și Dobrogea (43.7%).
De asemenea, în ultimul an românii au interacționat cu sistemul de sănătate astfel: 30% au fost la Unități de Primiri Urgențe ale spitalelor, 23% au fost la centre de permanență ale medicilor de familie, 19% au apelat la 112, 16% au fost internați într-un spital de stat din România, 5% au fost la camere de gardă private și 4% au fost internați într-un spital privat din România. Persoanele care au sunat la 112 sunt predominant bărbații (20.4%) și persoanele cu o educație elementară (24.0%).
Aproximativ șapte din zece respondenți au avut de-a face cu sistemul sanitar de stat din România în calitate de pacient, mai puțin cu zece procente față de edițiile anterioare ale studiului, aflați în preponderență cei cu studii superioare (83.7%), cei care locuiesc în orașe (78.4%) și cei din regiunile Sud, București și Dobrogea. Dintre cele trei sferturi, o pătrime a interacționat cu sistemul de sănătate în ultimele 6 luni. Spre deosebire de studiul realizat în 2010, numărul persoanelor care au avut de-a face cu sistemul sanitar în calitate de pacienți în ultimii 5 ani sau mai mult a crescut cu 18%.
EVALUAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Dintre cei care au avut de-a face cu sistemul de sănătate din România, în calitate de pacienți, 79% s-au declarat mulțumiți atât de primirea de către personalul medical, cât și de felul în care puteau identifica rolul și funcția fiecărui angajat. Nivelul de mulțumire în ambele cazuri crește invers proporțional cu nivelul de educație al respondenților; în plus, satisfacția este mai mare la locuitorii din mediul rural, dar și a celor din Transilvania și Banat.
În general, este observabilă o creștere a nivelului de satisfacție cu aproximativ 17% față de ultimele ediții ale studiului din următoarele perspective: comportamentul medicilor, comprehensivitatea informațiilor, respectarea intimității, cât de complete au fost informațiile privind starea de sănătate a intervievaților, politețea personalului, disponibilitatea personalului în caz de nevoie.
Cele mai mulțumite de aceste aspecte sunt persoanele vârstnice (>90% din fiecare punct de vedere), cele care trăiesc la sate (>83%) și femeile (>82%).
Față de anii precedenți, numărul de persoane care s-au aflat în situația de a primi un diagnostic greșit a scăzut, în medie, cu 3 procente (în cazul unui singur diagnostic greșit, cu 4%; mai multe – 3%). Numărul acestor situații este mai ridicat în rândul tinerilor, al bărbaților și al persoanelor cu studii superioare.
Totuși, majoritatea respondenților (83%) nu s-au confruntat cu o astfel de problemă, iar numărul acestora a crescut cu zece procente față de studiul realizat în 2010.
Aproape toate persoanele care au răspuns la chestionar (97%) sunt înscrise la un medic de familie, mai mult cu trei procente față de ediții anterioare ale studiului. Dintre acestea, 89% sunt mulțumite de felul în care sunt tratate de medicul de familie, cu precădere femeile (91.6%) , persoanele cu studii superioare (90.0%) , cei care trăiesc la orașe (89.4%) și cei din regiunea Moldova (91.7%).
Patru din zece respondenți și-au schimbat medicul de familie, aproape dublu față de studiul realizat în 2010. Procentul acestora crește direct proporțional cu nivelul de educație; în majoritate se află locuitorii din mediul urban (44.6%) și din regiunile Transilvania și Banat (47.3%).
Cele mai comune motive pentru această schimbare sunt schimbarea domiciliului (27%), nemulțumirea de serviciile medicului de familie anterior (15%), pensionarea acestuia (15%), indisponibilitatea acestuia (fie prin mutare, închidere cabinet etc. – 11%) și alegerea unui medic din proximitate (10%).
Peste jumătate din respondenți (56%) declară că medicul de familie reușește în totalitate să rezolve problemele lor de sănătate; în plus, aproape toate persoanele care au răspuns la chestionar consideră că medicul de familie le acordă suficient timp pentru consultații și pentru discuții și informare, cu precădere femeile în ambele situații. Nivelul de satisfacție cu privire la timpul acordat pentru discuții și informare este invers proporțional cu nivelul de educație al intervievaților.
Aproximativ 9 din 10 români afirmă că au acces de cele mai multe ori sau chiar de fiecare dată când au nevoie la medicul de familie, în special femeile (90.4%), persoanele de peste 65 ani (92.1%) și cei cu studii superioare (90.0%).
Majoritatea persoanelor care au răspuns la chestionar (84%) au fost internate într-un spital de stat, în România; în general, mulțumirea față de următoarele aspecte a crescut față de edițiile anterioare ale studiului: informațiile primite la ieșirea din spital, grija acordată, felul în care era controlată durerea, timpul de răspuns la apeluri urgente, timpul de așteptare în caz de nevoie, felul în care erau tratate alte simptome, informații despre anestezie și informațiile despre operație. Alte aspecte la care nivelul de mulțumire a crescut de la ultima ediție a studiului sunt temperatura camerei (88% fiind satisfăcuți), liniștea din cameră/ spital (85%), curățenia camerei (83%), accesul la telefon (80%0, confortul camerei (76%), igiena din spital (74%), calitatea mâncării (57%) și varietatea mâncării (55%). Nivelul mulțumirii crește în rândul femeilor, persoanelor vârstnice (51+ ani), al persoanelor cu studii elementare și medii și al respondenților din mediul rural.
Dintre cei care au fost internați într-un spital de stat, 88% au fost destul de mulțumiți sau chiar foarte mulțumiți de șederea în spitalul respectiv (unde au fost ultima dată). Nivelul de mulțumire crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă, însă invers proporțional cu nivelul educației respondenților. De asemenea, majoritatea celor care și-au declarat satisfacția sunt persoane care trăiesc în mediul rural (91.9%) și cei din regiunile Moldova (93.4%), Transilvania și Banat (91.2%).
Procentul celor care s-ar mai interna încă o dată în același spital a crescut cu 14% față de edițiile anterioare ale studiului, majoritari fiind vârstnicii (91.1%) și cei cu studii elementare (89.2%). Trei sferturi (76%) din respondenți ar recomanda altora să caute îngrijire în același spital în care au fost internați, cu 8% mai mult decât în studiul realizat în 2010, în preponderență femeile (78.6%), persoanele care trăiesc în mediul rural (81.4%) și cei din regiunea Moldovei (83.4%).
2 din 10 intervievați nu ar recomanda altor persoane să caute îngrijire în același spital în care au fost internați, principalele motive aduse în discuție fiind comportamentul/ atitudinea personalului medical față de pacienți (24% din răspunsuri), igiena precară din spital (21%), nemulțumirea față de calitatea serviciilor medicale (19%) și starea precară a spitalului, în general (7%).
Trei sferturi din persoanele care au avut de-a face cu sistemul de sănătate din România, în calitate de pacienți declară că nu au fost nevoiți să ofere bani/ cadouri personalului medical pentru a primi îngrijire, o îmbunătățire ușor observabilă față de studiul realizat în 2010 prin diferența de 25%.
În majoritatea persoanelor care s-au aflat, totuși, în aceste circumstanțe, se numără bărbații (28.1%), persoanele cu studii medii și superioare, cei care locuiesc în orașe (25.9%) și respondenții din regiunile de Sud, București și Dobrogea (29.3%). Persoanele cărora li s-a oferit mită sunt asistentele (79%), medicului curant și infirmierelor (în ambele cazuri în procent de 67%) și altor medici (48%).
MEDICINA DE URGENȚĂ
Peste jumătate dintre respondenți (61%) nu au apelat niciodată la serviciile 112 din motive medicale. Din cei 39% care au făcut acest lucru, femeile se află în majoritate (41.9%), alături de persoanele cu studii elementare (43.9%) și cei care locuiesc în regiunile de Sud, București și Dobrogea (43.5%). Intervievații afirmă în proporție de 68% că echipa medicală a sosit în mai puțin de jumătate de oră, media fiind de 10 minute. Aproape două treimi (62%) susțin că a durat puțin să sosească echipa medicală, având în vedere locația acestora.
În urma consultației de către echipa 112, 7 din 10 respondenți afirmă că pacientul pentru care au apelat la 112 a fost dus în spital. Aproape toți intervievații (95%) au spus că nu au apelat niciodată la serviciile unei ambulanțe private, însă dintre cei 5% care au răspuns afirmativ, cu precădere sunt persoanele cu studii superioare (8.1%) și cei care locuiesc la orașe (5.8%).
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.284 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivelul populației adulte a României
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2.7%
Perioada realizării anchetei: 13– 19 decembrie 2022
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.
