· 6 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina, la șase luni după începerea războiului
· 6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, dar numai 23% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple
· 75% dintre români au încredere în capacitatea NATO de a apăra țările din regiune
· 17% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 29% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an
· 3 din 10 români cred că invazia Ucrainei de către Rusia poate fi justificată
INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA ESTE RIDICAT, DAR ÎN SCĂDERE
La șase luni de la începerea războiului din Ucraina, 6 din 10 români sunt încă interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este totuși în scădere față de perioada de început a războiului, cu aproape 20% față de luna martie și cu 12% față de luna februarie.
Românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi 28% dintre ei, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12% sau mai rar.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 10% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.
Dar dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.
Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.
SENTIMENTELE ASOCIATE RĂZBOIULUI
Teama este emoția cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina; aproape unul din trei români (30%) declară că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, puternic resimțite.
Pe fondul sentimentului dominant de teamă pe care îl generează războiul în rândul românilor, am testat în acest chestionar o scală a fricii de război, dezvoltată de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai [1] , mai precis factorii legați de dimensiunile experiențiale ale fricii. A rezultat o ierarhie a principalelor temeri ale românilor în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, consecințele concrete ale războiului din Ucraina – fie că vorbim despre consecințele economice, politice, precum și decesele cauzate de război sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate conflictului armat, în timp ce lipsa de siguranță a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă.
EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
Față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.
Aproape jumătate dintre participanții la sondaj (47%) cred că este foarte și destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanșeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenționale, iar unul din trei respondenți (33%) este de părere că ar putea declanșa un război nuclear.
ÎNCREDERE RIDICATĂ ÎN CAPACITATEA NATO DE A-I APĂRA PE MEMBRII SĂI DIN REGIUNE ÎMPOTRIVA UNUI POSIBIL UNUI ATAC AL RUSIEI
Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră se menține ridicată: aproape trei sferturi (75%) dintre respondenți manifestându-și încrederea în organizația nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.
CÂT VA DURA RĂZBOIUL DIN UCRAINA?
După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura și anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. Mai optimiști sunt peste un sfert dintre respondenți (29%), aceștia cred totuși că războiul se va termina până la finalul acestui an.
POATE FI JUSTIFICAT RĂZBOIUL DIN UCRAINA?
În timp ce 65% dintre români cred că invazia Ucrainei de către Rusia nu poate fi justificată, 31% cred că poate fi justificată. În ceea ce privește argumentul ”luptei cu nazismul”, invocat de Rusia pentru a-și justifica invazia din 24 februarie, 7 din 10 români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din 10 români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.155 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 17 – 23 august 2022
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat.
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.
[1] The Fear of War Scale (FOWARS): development and initial validation. Kinga Kalcza-Janosi, Ibolya Kotta, Eszter Eniko Marschalko, Kinga Kanyaro, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Departamentul de Psihologie Aplicată. Consultat https://www.researchgate.net/publication/359438263_The_Fear_of_War_Scale_FOWARS_development_and_initial_validation