VACCINAREA ÎMPOTRIVA COVID-19:  BARIERELE CARE STAU ÎN FAȚA VACCINĂRII ȘI DISPONIBILITATEA ROMÂNILOR DE A-ȘI SCHIMBA PĂREREA. CE CRED TINERII?

ÎN CINE AU ROMÂNII ÎNCREDERE CU PRIVIRE LA INFORMAȚIILE LEGATE DE PANDEMIA DE COVID – 19?

Cadrele medicale sunt indicate de către participanții la sondajul IRES ca fiind primii în topul încrederii românilor atunci când vine vorba despre informații legate de pandemia de COVID-19. Procentele sunt și mai mari atunci când vorbim despre tinerii între 18 și 35 de ani sau de părinți care au copii cu vârsta între 12 și 18 ani.

Vedem însă că 1 din 5 români spune că nu are încredere în nimeni pentru acest tip de informații.

DE CE NU SE VACCINEAZĂ ROMÂNII?

·         La finalul lunii septembrie 38% dintre participanții la sondajul IRES declarau că sunt deja vaccinați cu 2 doze.

·         Motivul principal pentru nevaccinare este: LIPSA ÎNCREDERII ÎN VACCIN; peste un sfert dintre respondenți au invocat acest argument atunci când au fost întrebați cu privire la motivația care a stat la baza deciziei de la nu-și administra serul anti COVID-19. Acestuia i se adaugă argumentul cu privire  ”frica de reacții adverse/frica de moarte” care este adus de 12% dintre români  și de 16% dintre respondenții tineri.

·         14% consideră că ei nu au nevoie de vaccin, iar procentul este unul similar și în rândul tinerilor și în rândul părinților.

·         Aproape 1 din 10 români aduce drept argument pentru a-și susține decizia de a nu se vaccina spune că ”nu există virusul” ori că ”pandemia este o conspirație”. 14% dintre tineri și 12% dintre părinți aduc și ei această explicație pentru a-și motiv decizia.

·         1 din 10 români susține că nu se vaccinează pentru că are contraindicații medicale sau alergii.

CINE ȘI CE ANUME I-AR PUTEA FACE PE CEI CARE ÎNCĂ NU S-AU VACCINAT SĂ ÎȘI SCHIMBE OPINIA?

·         16% dintre românii care nu s-au vaccinat declară că ar exista ceva sau cineva care i-ar putea convinge să se vaccineze. Procentul este ușor mai mic în rândul tinerilor – 15%, dar mai mare în rândul  părinților – 22%.

·         OBLIGATIVITATEA este principalul factor de schimbare a comportamentului invocat de către cei nevaccinați (populație generală, dar și părinți) și care spun că există ceva care să îi convingă să se vaccineze. În rândul tinerilor însă beneficiile legate de mai multe libertăți reprezintă factorul care i-ar putea convinge să se vaccineze.

·         Din perspectiva factorilor de influență, MEDICII și SPECIALIȘTII ÎN DOMENIUL MEDICAL sunt indicați de către 37% dintre cei nevaccinați și care spun că există cineva care să îi convingă să se vaccineze. Penru tineri însă membrii familiei sunt cei care îi pot convinge să se vaccineze.

”Dacă la jumătatea lunii mai 2021, 34% dintre români își declarau disponibilitatea de a se vaccina împotriva COVID-19, în afara celor deja vaccinați, realitatea din ultimele 5 luni ne-a arătat că doar o mică parte dintre aceștia au și acționat pentru a-și administra serul. 8% este procentul românilor care au putut fi mobilizați pe perioada verii,după anunțurile de relaxare a restricțiilor emise de autorități.

Anunțurile recente legate de noile restricții sunt cele care au accelerat vaccinarea, însă datele IRES arată că, spre deosebire de luna mai, când potențialul de vaccinare era de peste 30%, la finalul lui septembrie doar 16% dintre românii care încă nu s-au vaccinat până la acel moment s-au declarat deschiși să își schimbe opinia cu privire la acest aspect. În acest context, ne așteptăm că valul de vaccinare înregistrat după anunțarea restricțiilor valabile începând cu data de 25 octombrie să nu fie unul de lungă durată, în contextul în care mai mult de 8 din 10 români care nu s-au vaccinat spun că nu există nimic și nimeni care îi poată convinge să se vaccineze”,  a declarat Dan Jurcan, director de cercetare IRES.

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 

1704 respondenți 18+ ani (POPULAȚIE GENERALĂ)

1612 respondenți 18-35 ani (TINERI)

1032 părinți ai unor copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani (PĂRINȚI)

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: 

Eroare maximă tolerată:

POPULAȚIE GENERALĂ: ± 2,44%

TINERI 18-35: ± 2,32%

PĂRINȚI: ± 3,05%

Perioada realizării anchetei: 16 – 29 septembrie 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.