MEDITAȚIILE ÎN ROMÂNIA: SISTEM EDUCAȚIONAL PARALEL SAU COMPLEMENTAR?
Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, joi, 3 iunie 2021, studiul național Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?, primul studiu care mapează fenomenul meditațiilor din țara noastră după aderarea României la Uniunea Europeană. Datorită eforturilor SAR, IRES și FES, acum nu vom mai vorbi despre meditațiile din România în termeni aproximativi, iar decidenții din educație beneficiază de un instrument prin care pot calibra coordonatele sistemului de învățământ public, astfel încât acesta să devină mai accesibil și calitativ.
Studiul a fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, dar și în rândul elevilor din clasele V-XII.
Principalele rezultate ale studiului:
CE SPUN PĂRINȚII?
· Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație;
· Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a;
· Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
· Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
· Din analiza acestor date coroborate putem spune că familiile cu educație ridicată, care au resurse financiare și sunt nemulțumite de sistemul public de educație apelează la meditații pentru a-și sprijini copii în dobândirea competențelor necesare;
· Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.
CE SPUN ELEVII?
· Nevoia de meditații pentru a obține cunoștințe de nivel mediu întrunește acordul majorității elevilor. Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.
· 1 din 4 elevi ia meditații la cel puțin o materie; sistemul meditațiilor este accesat, cu preponderență, de elevii din mediul urban, din clasele terminale și care sunt nemulțumiți de educația furnizată de sistemul public de educație;
· Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.
· Ierarhia motivelor invocate de elevi în favoarea meditațiilor se prezintă astfel: pregătirea examenelor naționale, faptul că nu înțeleg conținutul materiei predate la școală (inclusiv școala on-line) sau doresc să o înțeleagă mai bine ori să obțină rezultate școlare mai bune.
· Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.
· Elevul sau părintele sunt cei care au luat inițiativa de a achiziționa meditații în anul școlar trecut. În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.
· Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.
· În topul activităților preferate de elevi în locul meditațiilor se află întâlnirile cu prietenii. Activitățile de învățare (temele, lectura) s-ar fi extins și în timpul acordat meditațiilor.
Organizațiile care au realizat acest amplu demers sociologic, dezvoltat pe două coordonate (consultarea atât a elevilor, beneficiari direcți ai educației, cât și a părinților, cei care, de multe ori, sunt implicați direct în susținerea acestui sistem al meditațiilor), au lansat și o serie de recomandări adresate decidenților, între care amintim:
ü Măsuri pe termen scurt: crearea Voucherului Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie, extinderea Programului național de educație remedială de tip ,,Școală după școală” și pentru învățământul liceal, continuarea acestuia în timpul anului școlar 2021-2022, autoritățile publice locale trebuie să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora, organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora.
ü Măsuri pe termen mediu: pentru școlile din mediul rural și zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naționale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educație remedială în școlile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat și programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic. De asemenea, se propun: bugetară multianuală a programelor de educație remedială din fondurile europene - politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local și național; organizarea, de către administrațiile publice locale, a unor programe speciale de educație remedială - short term, pe perioada vacanței de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunității locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat. Aceste sesiuni de pregătire au drept scop creșterea gradului de promovare a examenului de Bacalaureat în zonele insuficient deservite, cu concursul autorității publice locale.
ü Pentru a preveni conflictele de natură etică, este relevantă întărirea rolului comisiilor de etică din școli, în vederea prevenirii încălcării Codului-cadru de etică pentru personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar, care stipulează drept o încălcare a normelor de etică profesională pentru cadrele didactice să mediteze elevii de la clasă;
ü Soluțiile universale pot fi înșelătoare și s-au dovedit a fi falimentare, de cele mai multe ori. De aceea, intervențiile ar trebui realizate în funcție de specificul local. În municipii, de exemplu, se propune organizarea unor parteneriate la nivel local între unitățile de învățământ preuniversitar și universități, astfel încât programele de educație remedială să poată fi facilitate și de către cadrele didactice din învățământul superior, care să poată fi remunerate în regimul platei cu ora;
ü Investiții pentru dotarea centrelor de excelență de la nivel județean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcția de huburi de excelență academică pentru cei mai dotați dintre elevi;
ü Pe termen lung, se impune organizarea unor centre educaționale în mediul rural și în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spațiile din unitățile de învățământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din rațiuni demografice), care să fie finanțate de autoritățile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, sub patronajul universităților din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat; alte soluții prezentate în brief fiind dezvoltarea unui sistem de creștere a capacității administrative a școlilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere și orientare vocațională și psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educațional. De asemenea, centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie optimizate. Nu în ultimul rând, se impune scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităților de învățământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educațional calitativ. Anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciții aplicative - matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditații) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacțiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât și în timpul desfășurării programelor de educație remedială gestionate de către stat.
Raportul de cercetare este disponibil aici.
Policy brieful, care conține recomandări și propuneri pentru decidenții din educație, este disponibil aici.
Evenimentul de lansare cu prilejul lansării studiului este disponibil aici.
La evenimentul de lansare a studiului au participat următorii reprezentanți ai autorităților din domeniul educației, respectiv reprezentanți ai societății civile, care și-au exprimat poziția privind fenomenul meditațiilor în România:
· Monica Anisie, președintele Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senat;
· Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național al PSD, membru al Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senat;
· Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat;
· Adrian Hatos, președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senat;
· Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație și cultură din Parlamentul European;
· Sabina Spătariu, președintele Asociației Elevilor din Constanța;
· Andreea Ionescu, reprezentantul grupului civic Părinții cer schimbare!;
· Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar;
· Ambrozie-Irineu Darău, secretar general al Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senat;
· Viorel Botea, profesor, Colegiul Național Nicolae Bălcescu Brăila.
