PROTEJAREA MEDIULUI ȘI A ANIMALELOR SĂLBATICE_SONDAJ NAȚIONAL_III_MEDIU ȘI RESURSE NATURALE

 

PERCEPȚIILE ȘI ATITUDINILE ROMÂNILOR

PRIVIND

PROTEJAREA MEDIULUI ȘI A ANIMALELOR SĂLBATICE

 

PARTEA A III - A: CE CRED ROMÂNII DESPRE TĂIEREA PĂDURILOR ȘI DESPRE PROTEJAREA RESURSELOR NATURALE

 

 

În contextul generat de vânarea, în luna martie, a unui urs brun în localitatea Ojdula (județul Covasna), într-o arie naturală protejată, IRES a realizat un sondaj care a urmărit mai multe dimensiuni ale narațiunilor expuse în spațiul public ca urmare a cazului ursului brun împușcat în România de un membru al monarhiei din Liechtenstein.

Prima parte a sondajului a evaluat opiniile românilor cu privire la atitudinile și comportamentele privind protecția animalelor și percepțiile legate ceea ce opinia publică a denumit cazul ursului Arthur.

A doua parte a sondajului a urmărit să identifice percepțiile, atitudinile și comportamentele românilor cu privire la vânarea animalelor sălbatice.

 

Partea a treia a sondajului focusează percepțiile și atitudinile cu privire a protejarea mediului înconjurător și opiniile privind modul în care sunt gestionate resursele naturale ale României. Potrivit sondajului, implicarea românilor în acţiuni și cauze care vizează protejarea mediului este încă destul de redusă. Câteva dintre principalele concluzii:

 

  • 8 din 10 români cred că legislația în vigoare cu privire la ocrotirea naturii este aplicată în mică și foarte mică măsură în România.
  • 56% dintre români se declară mai degrabă neinformați sau slab informații cu privire la activitatea organizațiilor de protejarea mediului.
  • 52% dintre cei chestionați sunt de părere că activitatea acestora este puțin sau deloc eficientă, în timp ce 44% susțin că este eficientă și foarte eficientă.
  • 64% dintre români recunosc că, în ultimii 5 ani nu s-au implicat în nicio acțiune de protejare a naturii și a mediului înconjurător.
  • 13% dintre participanții la studiu au spus că, în ultimii 5 ani, au susținut financiar cauze legate de protejarea naturii și a mediului.
  • 55% dintre români recunosc că nu au participat vreodată la acțiuni de ecologizare sau împădurire.
  • Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că tăierea pădurilor ar trebui interzisă în România, în timp ce alți 45% cred că trebuie reglementată mai strict.

 

PERCEPȚII ȘI ATITUDINI PRIVIND PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

8 din 10 români cred că legislația în vigoare cu privire la ocrotirea naturii este aplicată în mică și foarte mică măsură în România și două treimi (68%) evaluează drept proastă și foarte proastă activitatea din ultimii patru ani a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

La capitolul informare cu privire la activitatea organizațiilor de protejarea mediului, peste jumătate dintre participanții la sondaj (56%) se declară mai degrabă neinformați sau slab informați. Bărbații, persoanele active și intervievații cu educație medie se evaluează ca fiind mai bine informații decât alte categorii. Procentele sunt similare și atunci când respondenții evaluează activitatea ONG-urilor din domeniul protecției mediului înconjurător: 52% dintre cei chestionați sunt de părere că activitatea acestora este puțin sau deloc eficientă, în timp ce 44% susțin că este eficientă și foarte eficientă. De data aceasta, femeile, tinerii și intervievații cu educație ridicată sunt cei care evaluează în mod pozitiv activitatea ONG-urilor de mediu.

 

 

ROMÂNII : PREOCUPAȚI, DAR PUȚIN IMPLICAȚI ÎN CAUZE ȘI ACȚIUNI DE PROTEJARE A MEDIULUI

Aproape două treimi dintre români (64%) recunosc că, în ultimii 5 ani nu s-au implicat în nicio acțiune de protejare a naturii și a mediului înconjurător. Bărbații, tinerii, persoanele cu studii superioare și care locuiesc în Moldova tind să fie mai activi din acest punct de vedere. Și mai puțini sunt cei care susțin financiar cauze legate de protejarea naturii și a mediului: 13% dintre participanții la studiu au spus că au donat bani, în acest scop, către organizații sau asociații de profil. Tinerii și persoanele educate se remarcă și la acest capitol.

 

Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că tăierea pădurilor ar trebui interzisă în România, în timp ce alți 45% cred că trebuie reglementată mai strict. În timp ce femeile și persoanele cu educație scăzută se poziționează în favoarea interzicerii, bărbații, persoanele între 51 și 65 de ani, dar și respondenții cu studii medii și superioare pledează pentru reglementarea mai strictă a acestei activități.

Atunci când vine vorba despre acțiuni concrete legate de protejarea mediului, mai mult de jumătate dintre cei chestionați (55%) recunosc că nu au participat vreodată la acțiuni de ecologizare sau împădurire; femeile, vârstnicii și persoanele cu educația scăzută, dar și cele din Sudul țării sunt categoriile mai puțin implicate în acest tip de acțiuni. Însă declarativ, trei sferturi dintre respondenți (74%) susțin că ar anunța cu siguranță autoritățile dacă s-ar afla într-o situație concretă în care ar observa sau ar auzi că au loc tăieri de copaci, iar alți 20% spun că cel mai probabil ar face la fel.

Activitatea pădurarilor este considerată necesară și foarte necesară de 84% dintre participanții la studiu, iar 15% o consideră puțin sau deloc necesară.

 

CAZUL ARTHUR A ALIMENTAT OPINIILE NAȚIONALISTE

În contextul unor dezbateri cu caracter naționalist care au avut loc pe fondul vânării ursului brun de către membrul monarhiei din Liechtenstein, IRES a evaluat percepțiile  cu privire la câteva aspecte legate gestionarea resurselor naturale ale țării:


  • 9 din 10 români cred că resursele naturale ale României ar trebui să fie gestionate exclusiv de către statul român.
  • 81% dintre respondenți sunt de părere că România nu trebuie să arate supunere în fața străinilor.
  • Mai mult de trei sferturi dintre cei chestionați sunt mai degrabă de accord cu afirmația conform căreia ”politicienii corupți au vândut străinilor resursele naturale ale României”.
  • 72% dintre respondenți sunt mai degrabă de accord cu faptul că românii sunt dezinteresați de protejarea pădurilor și a animalelor sălbatice.
  • Două treimi dintre participanții la studiu se poziționează în favoarea ideii conform căreia străinii nu ar trebui să aibă dreptul de a vâna în România.
  • Jumătate dintre intervievați (51%) sunt mai degrabă de accord cu afirmația vehiculată în dezbaterile publice legate de cazul ursului ”Arthur” conform căreia ”dacă cel mai mare urs din România ar fi fost ucis de un român, scandalul nu era atât de mare”.

 

 

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.004 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,19%
Perioada realizării anchetei: 7 – 11 mai 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe
website-ul IRES.