LIBERALIZAREA PIEȚEI DE ENERGIE ELECTRICĂ - 2021

27 ianuarie 2020

 

LIBERALIZAREA PIEȚEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Percepții, atitudini și comportamente

 

Etapa de liberalizare a pieței de energie electrică care a început 1 ianuarie 2021 i-a găsit  pe români, în mare măsură, slab informați cu privire la acest proces și  puțin dispuși să își schimbe furnizorul.

Sondajul IRES realizat la începutul lunii ianuarie focusează percepțiile și atitudinile românilor cu privire la procesul de liberalizare a pieței de energie electrică, dar și comportamentele de consum cu privire la energia electrică.

Principalele concluzii ale studiului:

ü  Aproape jumătate dintre români cheltuie lunar, între 101 și 200 lei, pentru energia electrică din locuință.

ü  Două treimi dintre români spun că nu se simt informați cu privire la efectele procesului de liberalizare a pieței de energie electrică, de altfel din 10 români nu cunosc ce tip de contract au, în prezent, pe piața concurențială sau reglementată.

ü  Dintre cei care, din 2013 până în prezent, au trecut pe piața liberă, peste 8 din 10 și-au păstrat furnizorul.

ü  Românii par a fi conservatori în ceea ce privește schimbarea furnizorului pentru energie electrică:

·         Aproape 2 treimi dintre participanții la studii spun că nu doresc să își schimbe, în acest an, furnizorul de energie electrică, teama de schimbare și lipsa informațiilor sunt principalele bariere pentru a nu lua această decizie.

·         Jumătate dintre participanții la sondaj (54%) nu au luat încă o decizie privind schimbarea furnizorului de energie electrică. Dintre cei 45% care au luat o decizie în acest sens, 5% spun că vor schimba furnizorul, în timp ce 40% vor continua să aibă același furnizor.

 

Aproape jumătate dintre români plătesc lunar, între 101 și 200 lei, pentru energia electrică din locuință.

Aproximativ o treime (31%) a intervievaților spune că deciziile privind achiziția și gestionarea serviciilor de furnizare a energiei electrice le aparține, în timp ce majoritatea (51%) menționează că aceste sarcini le revin lor, împreună cu altcineva, în egală măsură; alți 18% dintre respondenți atribuie aceste responsabilități altcuiva.

Sumele lunare pe care cei mai mulți dintre participanții la studiu (47%) spun că le plătesc, în medie, pentru energia electrică se înscriu între 101-200 de lei, iar sub acest plafon se încadrează 1 din 4 respondenți; cheltuieli între 201-300 de lei au 15% dintre intervievați, aproape 1 din 10 spun că plătesc peste 301 lei.

Indiferent de cuantumul facturilor de energie electrică, cei mai mulți dintre participanții la sondaj declară că nu au avut deloc greutăți în a le plăti, de-a lungul ultimului an; în schimb, aproape 1 din 10 respondenți spun că au avut dificultăți mari sau foarte mari de plată. Această din urmă categorie este specifică într-o măsură mai mare persoanelor tinere, cu studii elementare, care locuiesc în regiunea Sud, București, Dobrogea și care au un loc de muncă.

La nivel de percepții, costurile energiei electrice sunt potrivite pentru 44% dintre cei chestionați (femei tinere, cu studii superioare, din Moldova), însă mult prea mari sau destul de mari pentru alți 53% (bărbați, peste 65 de ani, din celelalte zone ale țării).

Întrebați fiind despre tipul de energie pe care ar prefera să îl utilizeze în gospodărie aflăm că cei mai mulți ar dori energie produsă de panouri solare (fotovoltaice – 61%) și hidroenergie  - 57%. Această ierarhie este continuată de energia eoliană (43%), cea produsă prin arderea gazului natural (38%), a deșeurilor (biomasă – 35%) sau a cărbunelui/lemnului (30%), iar pe ultimul loc energia nucleară (21%). Sub aspectul caracteristicilor socio-demografice se constată, cu mici excepții, că preferințele pentru aceste tipuri de energie aparțin într-o măsură mai ridicată persoanelor de gen masculin, cu vârsta peste 36 de ani și care au studii medii sau superioare, din mediul urban; energia produsă prin arderea cărbunelui/lemnului este preferată ceva mai mult de către cei cu studii elementare și din mediul rural.

Economisesc românii energia electrică?

La nivel declarativ, o pondere destul de mare a respondenților apelează la diferite practici de economisire a energiei electrice; 78% dintre persoanele chestionate spun că sting în mod frecvent lumina în încăperile în care nu este nimeni, alți 69% utilizează becuri energo-economice, iar aproape unul din doi (59%) este atent ca atunci când cumpără electronice sau electrocasnice, acestea să fie eficiente energetic (clasa A, A+ sau A++). Mai mult, 46% declară că scot în mod frecvent încărcătoarele/aparatele din priză atunci când nu le folosesc. Comportamentele de economisire caracterizează mai degrabă subiecții de peste 36 de ani, cu studii medii și superioare, însă nu neapărat și pe cei care au venituri mai scăzute, ci din contra.

Două treimi dintre români spun că nu se simt informați cu privire la efectele procesului de liberalizare a pieței de energie electrică, de altfel din 10 români nu cunosc ce tip de contract au, în prezent, pe piața concurențială sau reglementată.

Dintre cei care, din 2013 până în prezent, au trecut pe piața liberă, peste 8 din 10 și-au păstrat furnizorul.

8 din 10 respondenți afirmă că au auzit de procesul de liberalizare a pieței de energie electrică din România, mare parte dintre aceștia referindu-se la etapa începută în ianuarie 2021 și nu la cea din 2013. Puțin mai informați par să fie bărbații, de peste 36 de ani, cu studii medii și superioare, cu venituri ridicate și care locuiesc în Transilvania+Banat sau Sud, București, Dobrogea.

În orice caz, părerile cu privire la liberalizarea pieței de energie electrică sunt împărțite, însă ușor înclinate către o opinie favorabilă acestui proces; așadar, 53% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună (tineri, cu studii medii sau superioare, cu ocupație și venituri ridicate), iar alți 37% emit păreri negative (bărbați, peste 51 de ani, cu studii elementare sau medii, fără loc de muncă).

Doar o treime dintre cei care au auzit de procesul de liberalizare a pieței de energie electrică se declară informați suficient cu privire la efectele acestei schimbări, iar tot aproximativ o treime (37%) menționează că a trecut pe piața liberă din 2013 încoace. Referitor la această din urmă categorie, cei mai mulți (84%) spun că au realizat acest demers cu păstrarea furnizorului.

În acest moment, 18% dintre persoanele chestionate spun că au un contract de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială, 41% pe piața reglementată, iar alți 40% afirmă că nu știu.

Aproape 2 treimi dintre participanții la studii spun că nu doresc să își schimbe, în acest an, furnizorul de energie electrică. Care sunt temerile lor?

Dintre subiecții care își gestionează singuri sau împreună cu altcineva contractul de energie electrică, un sfert intenționează să își schimbe furnizorul de curent anul acesta, 11% sunt indeciși, iar aproximativ două treimi (64%) declară că vor face nicio schimbare în acest sens. Referitor la aceștia din urmă, cei mai mulți motivează decizia prin teama de schimbare (34%), lipsa de informații (29%), mulțumirea față de furnizorul actual (8%), comoditate (7%) sau alți factori, însă în ponderi mai scăzute.

La momentul realizării studiului, doar un sfert (26%) dintre cei care au spus că urmează să își selecteze un nou furnizor de energie electrică au menționat că s-au informat în acest sens. Sunt, în principal, tineri, persoane cu studii superioare, din mediul urban, cu ocupație, venituri ridicate și care locuiesc în Transilvania, Banat sau Sud, București, Dobrogea. Alți 64% au afirmat că intenționează să se informeze; în schimb, 8% sunt reticenți în a căuta informații despre acest subiect. Internetul este canalul de informare cu privire la selectarea unui nou furnizor de energie electrică indicat de cei mai mulți participanți la sondaj (63% dintre mențiuni), urmat de website-ul ANRE (37%) și contactul direct cu furnizorii, prin e-mail, telefon sau față în față (30%), iar într-o măsură mai mică prietenii/cunoștințele (17%) sau rețelele de socializare (6%).

Dintre cei care spun că deja s-au informat cu privire la ofertele furnizorilor de energie electrică, mai mult de jumătate (57%) consideră că informațiile găsite nu sunt clare deloc sau într-o măsură foarte mică, în timp ce 42%  apreciază că informațiile cu privire la diferite oferte le sunt clare în mare sau foarte mare măsură.

Jumătate dintre participanții la sondaj (54%) nu au luat încă o decizie privind schimbarea furnizorului de energie electrică. Dintre cei 45% care au luat o decizie în acest sens, 5% spun că vor schimba furnizorul, în timp ce 40% vor continua să aibă același furnizor.

Lipsa unei decizii cu privire la schimbarea furnizorului de energie electrică este motivată îndeosebi prin prisma neclarităților pe care intervievații spun că le au sau ca urmare a faptului că încă se face o analiză a ofertelor; procente mai mici de subiecți invocă faptul că nu au fost primite răspunsuri la întrebările avute sau că niciuna dintre oferte nu este satisfăcătoare. 

 

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 

· 1322 respondenți la nivel național, cu vârsta de 18 ani și peste.

· 1111 subiecți care se ocupă de deciziile privind achiziția și gestionarea serviciilor de furnizare a energiei electrice.

·  341 subiecți care spun că au trecut pe piața liberă a energiei electrice din momentul demarării procesului de liberalizare a pieței (2013).


Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Perioada realizării anchetei: 7 - 8 ianuarie 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe
website-ul IRES.