BILANȚUL ANULUI 2020 - 2: ROMÂNII ÎN ANUL 2020

 

31 DECEMBRIE 2020

ROMÂNII ÎN 2020
BILANȚUL ANULUI 2020. INVENTARUL ACTIVITĂȚILOR UMANE
 

 

2020 – an teribil, catastrofal sau chiar oribil. Sunt doar câțiva dintre termenii în care este descris de către renumite publicații anul care se încheie, descrierile fiind influențate în mod decisiv de impactul pandemiei de COVID-19 asupra mapamondului.  
De-a lungul acestui an, IRES a evaluat constant, prin intermediul a 15 valuri de sondaje, modul în care pandemia a influențat percepțiile, dar și comportamentele românilor. Am aflat îngrijorările și temerile lor,  am găsit date despre singurătăți și incertitudini, despre neîncrederea continuă în cei de la putere, dar în același timp am văzut și speranță și optimism.
Datele pe care le prezentăm în cele ce urmează arată cum au trecut românii prin acest an din perspectiva activităților umane, cotidiane, așa cum au fost ele măsurate de IRES în alți ani (începând cu anul 2010), astfel încât să putem vedea în ce măsură acest teribil an 2020 a schimbat viața românilor din perspectiva unor practici sociale și chiar a obiceiurilor zilnice. Analiza răspunsurilor obținute în acest an comparativ cu cele din valurile anterioare ale studiilor similare arată că, dacă pentru unele aspecte și care sunt în strânsă relație cu restricții sau condiționări impuse de pandemie – călătoriile cu avionul, spre exemplu, unde am revenit la nivelul anului 2010 ori activități de socializare - au existat mutații semnificative; alte obiceiurile cotidiane au rămas, practic, neschimbate.

 

Cum a fost 2020 pentru români?

INVENTARUL ACTIVITĂȚILOR UMANE

Pandemia a afectat unele practici sociale și activități ale românilor. Cel mai serios afectate, pe fondul restricțiilor, au fost activitățile care au implicat socializarea cu ceilalți - petrecerile de aniversare, de nuntă sau botez și mersul la restaurante/baruri, dar și cele legate de mobilitate - călătoriile cu mijloacele de transport în comun. Însă activitățile care țin de natura viciilor au rămas la un nivel similar celui declarat în sondajele realizate anii precendenți.

Jumătate dintre participanții la cercetare spun că în 2020 au folosit mijloace de transport în comun, într-un procent mai mic cu anii anteriori (când aproximativ două treimi dintre respondenți declarau că le folosesc). Participanții care au menționat în proporții mai mari că au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul sunt mai curând femei, au nivel scăzut al educației și trăiesc în mediul urban.

O mașină au condus aproape o jumătate dintre participanții la cercetare, proporție ușor crescută comparativ cu alți ani; declară că au condus o mașină în mai mare măsură bărbații, iar proporțiile cresc odată cu creșterea nivelului educației și scăderea vârstei respondenților.

Doar trei din zece respondenți nu au plâns în 2020, conform declarațiilor acestora, iar proporția e similară cu cea din valurile precedente. Declară că au plâns, în procente mai mari, femeile și persoanele cu vârsta peste 50 ani.

Șapte din zece intervievați au cântat în anul 2020 singuri sau împreună cu alții, proporție similară cu cea din 2018 și mai mare decât în valurile anterioare ale cercetării. Tineri și persoanele din mediul urban declară, în mai mare măsură, că au cântat anul acesta; în plus, procentul celor care spun că au desfășurat această activitate crește odată cu nivelul educației și scade odată cu înaintarea în vârstă a respondenților.

Un panou publicitar spun că au privit anul acesta șapte din zece persoane care au participat la cercetare, similar cu anii precedenți. Cei care spun că le-au privit sunt mai curând bărbați, cu vârsta până în 50 ani; procentele celor care declară acest lucru cresc odată cu creșterea nivelului de educație.

Mai puțini intervievați declară că au fost la biserică în 2020 comparativ cu 2018 (69% - 2020, 80% - 2018). Procentul celor care menționează acest comportament crește odată cu înaintarea în vârstă și scăderea nivelului de educație al respondenților; declară în proporții mai mari că au fost la biserică femeile și intervievații din mediul rural.

Față de 2018, doar jumătate dintre participanții la valul 2020 al studiului declară că au fost la un restaurant sau bar, procentele fiind apropiate de cele din 2013 și 2010. Bărbații și persoanele care locuiesc la oraș menționează în proporții mai mari acest comportament; de asemenea, procentele celor care au fost în baruri sau restaurante cresc odată cu nivelul de educație și scad odată cu înaintarea în vârstă a intervievaților.

Spre deosebire de anii anteriori, doar o cincime dintre românii care au participat la cercetare au fost la o nuntă sau la un botez (proporția fiind de aproximativ două ori mai mică față de fiecare din cele privind anii anteriori). Respondenții din mediul rural, bărbații, precum și cei cu vârsta până în 50 ani spun mai degrabă că au participat la un astfel de eveniment.

Șase din zece români participanți la cercetare și-au sărbătorit ziua de naștere, procent mai mic față de 2018 (58% - 2020, 73% - 2018). Cei care au sărbătorit sunt mai degrabă din rândul bărbaților, a tinerilor până în 35 ani, cu studii superioare.

În anul 2020 aproximativ nouă din zece români participanți la cercetare (similar cu anii anteriori) spun că au băut cafea.

O treime dintre respondenți declară că au fumat în 2020, procentul lor fiind similar cu cel al fumătorilor din valurile anterioare ale studiului. Proporțiile celor care fumează în acest an sunt mai mari în rândul bărbaților, a celor din mediul urban, iar ele scad odată cu înaintarea în vârstă.

Aproximativ jumătate dintre români nu au băut alcool în 2020, similar cu anii trecuți. Proporția celor care declară că au avut acest comportament este mai mare în rândul bărbaților, a locuitorilor din mediul urban, crește odată cu nivelul de educație și este mai mare printre cei cu vârste până în 50 ani.

La jocuri de noroc au jucat doar unul din zece participanți la cercetare în 2020, în special bărbații și tinerii. Proporția celor care au jucat la jocuri de noroc e mai mică față de valurile precedente ale cercetării.

 

VACANȚE ȘI CĂLĂTORII

O cincime dintre cei care au participat la cercetare spun că în 2020 au fost în străinătate, mai curând bărbații, persoanele cu vârsta până în 50 ani, cu nivel înalt de educație și din mediul urban. Comparativ cu anul 2018, aproape unul din zece români nu a călătorit în străinătate, însă procentul celor care au ieșit din țară este comparabil cu cel al valurilor anterioare ale cercetării (2010, 2011, 2013).

Un procent semnificativ mai scăzut de români au plecat în concediu în anul 2020, comparativ cu 2018 – 28% față de 44% în valul anterior al cercetării; proporția este, însă, similară cu cea a respondenților care au plecat în concediu în valurile anterioare ale cercetării și chiar semnificativ mai mare decât a celor care au fost în concediu în 2010 (19%). Declară în proporții mai mari că au fost plecați bărbații, persoanele din mediul urban, iar procentele celor care au fost plecați în concediu în 2020 scade odată cu înaintarea în vârstă a respondenților și crește odată cu nivelul de educație.

Cu trenul, în schimb, au călătorit doar aproape o cincime dintre intervievați, procent scăzut comparativ cu valurile anterioare ale cercetării, unde proporția celor care au călătorit utilizând acest mijloc de deplasare era de aproximativ o treime. Au călătorit cu trenul, în acest an, mai curând femeile.

Pe de altă parte, doar unul din zece români care au răspuns chestionarului a călătorit cu avionul, procent mai mic decât în 2018 și apropiat cu cel din anul 2010. Utilizând avionul au călătorit mai curând bărbații, tinerii și persoanele cu un nivel de educație crescut.

Localitatea de domiciliu nu și-au părăsit-o cel puțin o dată în 2020 doi din zece români intervievați; procentul este mai mare decât a celor care declară același lucru referitor la 2018 și 2013, dar mai mic decât a celor care spun că nu și-au părăsit localitatea de domiciliu în 2011 și 2010. Proporțiile celor care spun că au plecat din localitatea lor cel puțin o dată în 2020 sunt mai mari printre bărbați și cresc odată cu nivelul de educație, dar scad odată cu înaintarea în vârstă a participanților la cercetare.

 

CONSUM CULTURAL

Doar unul din zece intervievați a fost la un spectacol în 2020, procent semnificativ scăzut comparativ cu toate celelalte valuri ale cercetării, mai mic chiar decât cel consemnat pentru anul 2010 (23%). Tinerii cu vârsta până în 35 ani și persoanele din mediul urban declară în proporții mai mari că au fost la un spectacol în anul curent, proporția acestora crescând odată cu nivelul de educație.

La cinematograf nu au mers 94% dintre respondenți, semnificativ mai mulți comparativ cu valurile precedente ale cercetării, în special față de 2018, an în care doar 70% declarau același lucru. Tinerii și persoanele cu nivel înalt al educației sunt cei care spun în proporții mai mari că au fost la cinematografe în 2020.

Puțin peste șase din zece participanți la cercetare spun că în anul curent nu au cumpărat cărți, iar procentul este similar cu cel al intervievaților din valurile anterioare ale studiului. În proporții mai mari au cumpărat cărți tinerii, persoanele care locuiesc în mediul urban, iar procentul celor care declară acest lucru crește semnificativ odată cu creșterea nivelului de educație.

Patru din zece intervievați spun că nu au citit în 2020 nicio carte, similar cu situația din 2018. Cei care nu au citit sunt mai degrabă bărbați, tineri cu vârsta până în 35 ani și persoane din mediul rural.

Muzică au ascultat, altfel decât la radio și TV aproape două treimi dintre participanți la cercetare, proporție similară cu valurile cercetării referitoare la anii 2018 și 2011, mai mare decât cea din valurile referitoare la anii 2010 și 2013. Pe măsură ce le scade vârsta și le crește nivelul de educație, respondenții declară în mai mare măsură că au ascultat muzică; de asemenea, mai mulți ascultători de muzică se regăsesc în rândul bărbaților.

 

RELAȚIA ȘI COMUNICAREA CU CEILALȚI

14% dintre românii intervievați au trimis anul acesta o scrisoare prin poștă, procent în scădere față de anii anteriori. Respondenții cu studii superioare și vârstnicii sunt cei care spun că au făcut această activitate în procente mai mari.

Victima unui furt spun că au fost 3% dintre participanții la cercetare, procent în scădere față de valurile anterioare ale cercetării (2010, 2013 – 8%).

Unul din zece intervievați spune că a fost victima unei violențe verbale pe stradă, un procent mai mic decât în anii precedenți; respondenții din mediul urban declară în proporții mai mari astfel de incidente, iar proporțiile celor care au fost astfel de victime scad odată cu înaintarea în vârstă a participanților la cercetare.

E-mailuri spun că au trimis patru din zece români, procent similar cu 2018, dar mai mare decât în valurile anterioare. Proporțiile celor care declară că au făcut acest lucru cresc odată cu nivelul de educație, scad odată cu înaintarea în vârstă, sunt mai mari în rândul bărbaților și a respondenților din mediul urban.

 

CUMPĂRĂTURILE ROMÂNILOR. CE ȘI CUM?

Statul la coadă rămâne o constantă în viața românilor. Față de acum 10 ani, în ultimii 2 ani sunt cu 50% mai mulți români care spun că au stat la o coadă, chiar dacă proporția celor care fac cumpărături online este în creștere cu aproape 10%.

Comparativ cu anul 2010, procentul celor care fac achiziții de peste 1000 lei este mai mult decât dublu pe fondul creșterii nivelului de trai.

Două treimi dintre românii intervievați au stat la cel puțin o coadă în acest an, similar cu 2018, un procent mai ridicat decât în anii anteriori. Respondenții din urban au declarat în măsură mai mare că au stat la coadă, iar proporțiile celor care au făcut acest lucru e mai mare odată cu creșterea nivelului de educație și scăderea în vârstă.

Aproape șase din zece intervievați au cumpărat în 2020 ceva mai scump de 1000 lei, procent asemănător cu al respondenților care declarau același lucru privitor la 2018, dar mai mult decât în valurile precedente ale cercetării. Bărbații și cei cu vârsta între 36-50 ani, iar procentele sunt în creștere odată cu creșterea nivelului de educație.

Șase din zece intervievați menționează că au cumpărat un produs de pe internet în 2020, procent mai mare decât cel al respondenților care spun același lucru cu privire la 2018. Cei care au făcut astfel de achiziții sunt mai curând bărbați, din mediul urban, iar proporțiile cresc odată cu nivelul de educație și scad odată cu înaintarea în vârstă a intervievaților.

Cumpăratul de încălțăminte este la un nivel apropiat celui din anii precedenți, puțin peste trei sferturi dintre intervievați declarând că au făcut o astfel de achiziție în 2020. Pe măsură ce crește nivelul educației și scade vârsta respondenților, aceștia menționează în proporții mai mari că au făcut această achiziție, iar bărbații în procente mai mari decât femeile.

În schimb, o rochie sau un costum au achiziționat doar puțin peste o treime dintre intervievați, procent în scădere semnificativă față de 2018, dar la un nivel asemănător anilor anteriori. Menționează în proporții mai mari acest tip de achiziție în 2020 femeile, respondenții din mediul urban, iar cumpăratul de rochii sau costume e mai frecvent întâlnit odată cu scăderea vârstei și creșterea nivelului de educație.

Ciocolată sau dulciuri au cumpărat nouă din zece intervievați, similar cu anii anteriori; proporția celor care fac astfel de achiziții crește odată cu scăderea vârstei respondenților și crește odată cu creșterea nivelului de educație.

Aproape jumătate dintre cei care au participat la cercetare spun că au cumpărat o sticlă de vin în 2020, mai puțini decât în 2018, dar la un nivel asemănător cu situația din 2010-2011. Declară că au făcut această achiziție în mai mare măsură bărbații, respondenții din urban, comportamentul fiind găsit în proporții mai mari odată cu creșterea nivelului de educație și scăderea vârstei celor intervievați.

O bere, în schimb, au cumpărat două treimi dintre respondenți, asemănător cu în ceilalți ani în care s-a derulat studiul.

 

RELAȚIA CU AUTORITĂȚILE

La primărie au fost puțin peste jumătate dintre cei intervievați, mai puțini decât în valurile anterioare ale cercetării (similar cu 2011 – 57%). Bărbații, persoanele din mediul urban, precum și intervievații cu vârsta între 36 și 50 ani declară în proporții mai mari că au fost la primărie în 2020.

Puțin mai mult de unul din zece respondenți spun că în 2020 au fost la poliție, procent ușor mai scăzut față de anii anteriori, mai curând bărbați și persoane cu vârsta până în 35 ani.

Similar cu anii trecuți, în 2020 14% dintre românii participanți la cercetare au primit o amendă, sancțiune sau penalizare, în special bărbați sau persoane cu vârsta până în 50 ani.

 

Aproape două treimi dintre intervievați consideră că 2020 a fost un an mai rău decât anul precedent, în ceea ce privește politica și guvernarea și doar unul din zece cred că a fost un an mai bun. Femeile, tinerii, persoanele cu nivel scăzut de educație sunt mai curând nemulțumiți din această perspectivă. Părerile sunt mai echilibrate când e vorba de viitor: aproximativ câte o treime din respondenți cred că anul 2021 va fi unul mai bun și va fi unul mai rău din perspectiva politicii și guvernării, iar aproximativ un sfert cred că va fi la fel ca 2020. Pesimismul cu privire la anul ce urmează se regăsește, mai curând, în rândul bărbaților, a celor din mediul rural; de asemenea, pe măsură ce înaintează în vârstă și au un nivel mai scăzut de educație, participanții la cercetare sunt mai pesimiști cu privire la viitorul an în politică și guvernare.

 

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.085 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,03%

Perioada realizării anchetei: 18 - 21 decembrie 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

 

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.