ÎNAPOI LA ȘCOALĂ - ȘCOALA ÎN PANDEMIE

27 august 2020

 

În pandemie, trăim realitatea celor două școli românești: una supraaglomerată, unde se mai întâmplă, din când în când, performanță și una săracă, de multe ori depopulată și fără apă curentă. 

Pentru niciuna dintre aceste școli, cele trei scenarii în culori avansate de către Ministerul Educației și Cercetării (MEC), nu oferă soluții ajustate și realiste.

Am consultat peste 1.100 de părinți cu copii școlari din întreaga țară și i-am întrebat cum văd începutul anului școlar, am vorbit despre temerile și îngrijorările lor, dar și despre cum văd școala românească în această perioadă și în general.

Partenerii noștri în acest demers au fost: Fundația Viață și Lumină, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali și portalul specializat în educație EDUPEDU.

 

PRINCIPALELE CONCLUZII ALE STUDIULUI:

ü  Pentru părinți, în momentul de față, PRIORITATEA ZERO este sănătatea copiilor.

ü  În condițiile acestei pandemii, 8 din 10 părinți ai elevilor din învățământul preuniversitar din România doresc să fie implicați direct în decizia participării fizice a copilului la școală pentru a se asigura că iau cea mai bună decizie în ce privește viitorul copiilor și al familiilor lor. Însă în acest moment nu există informații publice cu privire la numărul de cazuri de COVID – 19 la nivel de localitate.

ü  40% dintre elevi învață în școli supraaglomerate, în două sau mai multe schimburi, o piedică importantă în realizarea distanțării fizice și respectării normelor sanitare.

ü  Jumătate dintre părinți sunt conștienți că elevii vor avea probleme în respectarea noilor reguli pentru prevenirea bolii și conștientizează că profesorii nu au pârghiile necesare impunerii acestora.

ü  Părinții cer să existe măsuri clare care să poată fi implementate și respectate:

      distanță fizică dintre elevi de minim 1,5 m,

      asigurarea condițiilor de igienă,

      rezolvarea supra-aglomerării școlare.  

 

 

ȘCOALA ROMÂNEASCĂ SE FACE ÎN TURE

Școala românească este aglomerată acolo unde este performanță:

q  60% dintre elevi merg la școală în urban și 40% în rural;

q  41% dintre elevii din România - adică 1,2 milioane de școlari - învață în două sau trei schimburi.

Școlile în care se învață în două sau chiar în trei schimburi sunt situate preponderent în mediul urban (72%), în zona de sud a țării și în București.

Dar și la sate regăsim aglomerare școlară având în vedere că 1 din 4 copii învață în cel puțin 2 schimburi.

 

TEMERILE ȘI AȘTEPTĂRILE PĂRINȚILOR PRIVIND ÎNCEPEREA ȘCOLII

Două treimi dintre părinți agreează începerea școlii, în format clasic, chiar dacă virusul nu a fost complet eliminat. Aceștia provin din Transilvania și Banat, zone cu infrastructură școlară mai bună decât în alte regiuni și în care copiii învață, cu preponderență, într-un schimb.

O treime dintre părinți consideră că școala NU trebuie să înceapă în format clasic dacă virusul nu a fost complet eliminat. Este vorba în proporție mai ridicată despre părinți din sudul țării, care își doresc reluarea cursurilor în format hibrid sau online.

6 din 10 părinți cred că școala ar trebui să înceapă în sistem clasic, din 14 septembrie, cu toți elevii în clase, un sfert ar prefera sistemul hibrid și doar 14% ar opta pentru școala online.

Părinții care  optează pentru școala în format clasic sunt, în proporții mai ridicate, cei care locuiesc în mediul rural.

Favorabili sistemului hibrid sunt, în proporții mai ridicate, părinții liceenilor din mediul urban, iar sistemul online este preferat de către părinții din sudul țării.

 

Contractarea virusului de către copii sau de către membri ai familiei ca urmare a începerii anului școlar este o îngrijorare majoră pentru aproape jumătate dintre părinți. Pe măsură ce crește nivelul de îngrijorare a părinților, de la puțin îngrijorat la foarte îngrijorat, se schimbă și opțiunea pentru scenariul pentru începerea  școlii:

q   Cei care se declară puțin sau deloc îngrijorați de contractarea virusului de către copil sau familie sunt cei care doresc în proporții mai ridicate sistemul clasic, cu prezență fizică la școală.

q  Cei care sunt destul de îngrijorați de posibilitatea contractării virusului vor sistem hibrid.

q  Cei foarte îngrijorați vor sistem online.

 

OPINIILE PĂRINȚILOR PRIVIND MĂSURILE PROPUSE DE GUVERN PENTRU ÎNCEPEREA ȘCOLII

Aproape jumătate dintre părinți recunosc că, din declarațiile recente ale autorităților, nu au înțeles modalitatea prin care se va stabili felul în care va începe școala în toamnă.

Trei din patru părinți doresc ca distanța fizică dintre elevi să fie de minim 1,5m. Doar 5% consideră că nu este nevoie de respectarea distanței. Cei mai mulți dintre părinți, atât din mediul urban cât și cei din rural cer respectarea distanței fizice de cel puțin 1,5 m.

În funcție de distanța minimă pe care părinții o consideră optimă variază și alegerea scenariului de începere a școlii.

Cu cât părinții sunt mai toleranți cu privire la regulile privind distanțarea elevilor, ei acceptă mai ușor interacțiunea directă a copiilor, deci doresc prezența fizică la școală:

q  Părinții pentru care distanța de 1 metru este suficientă optează pentru începerea școlii în format clasic.

q  Cei care vor o distanță de 1,5 metri sunt mai aproape de sistemul hibrid.

q  Cei care doresc o distanță de 2 metri sunt favorabili școlii online.

Aceste opțiuni demonstrează încă o dată că părinții sunt conștienți de limitele infrastructurii școlare și de faptul că distanțarea este greu de realizat, dacă nu imposibil.

Din 10 părinți chestionați, aproape 7  cred că elevii nu vor putea respecta distanța pe culoarele școlii. Doar în ceea ce privește distanțarea fizică la toalete părinții se arată mai optimiști.

1 din 5 părinți cred că elevii nu vor respecta regula de a purta mască în timpul școlii, iar peste o treime cred că numărul celor care o vor purta va fi foarte mic.

4 din 10 părinți sunt optimiști cu privire la respectarea acestei reguli de siguranță sanitară.

Preferința pentru un scenariu sau altul de începere a școlii este direct asociată cu purtarea măștii de către elevi:

q  Părinții încrezători în faptul că toți elevii vor purta mască își doresc sistemul educațional clasic.

q  Părinții optimiști moderați (25% - cei mai mulți vor purta mască) optează pentru sistemul hibrid.

q  Cei care spun că foarte puțin vor purta mască sunt favorabili școlii online.

 

ÎNCREDEREA PĂRINȚILOR ÎN CEI CARE DECID CU PRIVIRE LA EDUCAȚIA DIN ROMÂNIA

Guvernul este pe ultimul loc în clasamentul încrederii cetățenilor atunci când vine vorba despre deciziile cu privire la desfășurarea anului școlar 2020 – 2021. Încrederea în instituțiile direct implicate în acest proces crește odată cu apropierea de nivelul local.

Conform propunerilor venite din partea Ministerului Educației și Cercetării, chiar nivelul local este cel care trebuie să ia hotărârile decisive în ceea ce privește modul de desfășurare a cursurilor în anul școlar care va urma. Doar că  atunci când vine vorba de școală – chiar dacă este instituția creditată cu cea mai mare încredere de către părinți – nu aceasta este instituția care deține informațiile la zi cu privire numărul de cazuri din localitate.

În contextul pandemiei de Covid-19, 8 din 10 părinți (83%) vor să fie implicați direct în decizia participării fizice a copilului la școală.

Doar 16% dintre părinții elevilor din România declară că au fost contactați de către școală/profesori pentru a fi anunțați despre condițiile în care se vor desfășura cursurile anului școlar următor. Dar peste trei sferturi (78%) dintre părinții necontactați își doresc să fie informați și implicați în discuțiile locale privind modul în care se vor desfășura cursurile, din septembrie 2020.

ACCESUL ELEVILOR DIN ROMÂNIA LA ȘCOALA ONLINE

15% dintre părinții din România declară că lipsa unei conexiuni de internet (lipsa totală sau cu o calitate corespunzătoare) nu le permite copiilor lor să facă școală online. Acești copii se află cu preponderență în mediul rural. Este vorba de aproximativ 450.000 de elevi care nu au acces la școală online, din cauza limitelor conexiunii sau a lipsei acesteia.

Familiile din urban sunt mai dotate când vine vorba de dispozitive (desktop sau laptop) care pot fi folosite pentru școala online. Majoritatea părinților din mediul rural au un telefon inteligent care poate fi folosit pentru școala online, dar aceasta nu înseamnă că au pentru fiecare copil din familie.

Mai mult de un sfert (28%) dintre părinți declară că dispozitivele pe care le dețin nu sunt suficiente ca număr, disponibilitate și funcționalitate pentru școala online, deficitul cel mai mare fiind înregistrat în mediul rural.

Dintre părinții care declară că nu au dispozitive pentru școala online, doar 40% plănuiesc să achiziționeze unul, iar 7 din 10 așteaptă să primească un astfel de echipament din partea statului.

CE CRED PĂRINȚII DESPRE PROGRAMA ȘCOLARĂ DIN ROMÂNIA

Ruptura dintre ceea ce învață elevii la școală și realitatea în care trăiesc este un aspect sesizat către părinții care au participat la sondaj: aproape jumătate sunt de părere că materia de la școală nu mai este adaptată realității curente, iar peste o treime consideră că programa școlară nu răspunde intereselor de studiu ale elevilor.

În opinia părinților, copiii lor ar trebuie să petreacă, în medie, 5 ore pe zi la școală.

Dacă este vorba de cursurile on-line, media timpului maxim recomandat este de 3,5h pe zi. 2,5h pe zi ar fi media timpului maxim dedicat temelor pentru acasă.

 

CARE SUNT PRIORITĂȚILE DIN EDUCAȚIE?

PRIORITATEA ZERO a părinților este sănătatea copiilor.

Dezideratul de a susține procesul educațional se traduce în măsuri cu privire la formarea profesorilor  și sprijinul acordat elevilor pentru a acoperi ”golurile” acumulate  în urma suspendării cursurilor din cauza pandemiei.

 

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.175 de părinți cu copii de vârstă școlară (5 – 19 ani) care vor frecventa cursurile în anul școlar 2020 – 2021

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada realizării anchetei: 10 – 14 august 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

 

Studiul pe larg:

 

IRES_INAPOI LA SCOALA_Sondaj de opinie_2020 by IRES_Romania on Scribd