CUM TRĂIESC ROMÂNII DISTANȚAREA SOCIALĂ
ROMÂNII NU GĂSESC MATERIALE DE PROTECŢIE ÎN LOCALITATEA LOR.
CREŞTE CONFORMITATEA ROMÂNILOR PRIVIND RESTRICŢIILE LEGATE DE MIȘCARE, DAR SE DUBLEAZĂ NUMĂRUL CELOR NEMULŢUMIŢI DE EXPERIENŢA TRAIULUI ÎN IZOLARE.
ROMÂNII RESPECTĂ DISTANȚAREA SOCIALĂ. COMUNICAREA MAI INTENSĂ PE TELEFON ŞI ONLINE COMPENSEAZĂ DISTANŢAREA SOCIALĂ.
· Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor nu sunt disponibile în comerț materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor.
· Dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre ei spun că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
· Două treimi (67%) dintre români susțin că au respectat în totalitate indicația de rămâne la domiciliu. Procentul este în creștere față de studiile anterioare (52% - 16-17 martie, 59% - 21-24 martie).
· Românii sunt indeciși în a caracteriza experiența de a rămâne la domiciliu din ultima perioadă: 35% spun că este mai degrabă plăcută, 34% că este mai degrabă neplăcută, iar 30% nici plăcută, nici neplăcută. Însă, în ultimele două săptămâni, a crescut proporția celor care consideră că experiența este mai degrabă neplăcută (19% - 16-17 martie, 34% - 7-8 aprilie).
· 7% dintre participanții la studiu au continuat să primească vizite și după declararea stării de urgență.
· Un sfert dintre români s-au aflat în situația de a refuza persoane care doreau să îi viziteze.
· 14% dintre români spun că au făcut, la rândul lor, vizite în perioada stării de urgență.
· Telefonul și internetul suplinește, în această perioadă, contactul direct. 92% dintre cei intervievați au contactat alte persoane de la declararea stării de urgență pentru a se interesa de starea lor sau pentru nevoia de a comunica; peste trei sferturi au fost contactați la rândul lor de către alte persoane care au dorit să se intereseze de starea lor sau să comunice cu ei.
· 50% dintre români au stat la o distanță mai mică de 1,5 metri de persoane care nu locuiesc în gospodăria lor.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, a realizat, în perioada 7 – 8 aprilie 2020, al patrulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19.
A doua parte a acestui studiu a urmărit modul în care măsurile de restricționare a deplasărilor și a interacțiunilor sociale dispuse de autorități pe fondul epidemiei de COVID – 19 sunt respectate și percepute de către români și să evalueze modul în care românii utilizează produsele de protecție (dezinfectanți, mănuși, măști) și gradul de acces la acestea.
ACCESUL LA PRODUSELE DE PROTECȚIE ȘI COMPORTAMENTE DE UTILIZARE A ACESTORA
Dezinfectanții pentru mâini sunt produsele de protecție cele mai utilizate de către români atunci când ies din casă
# Dezinfectanții pentru mâini și cei pentru suprafețe sunt produsele de protecție pe care românii le dețin în cele mai ridicate proporții, în această perioadă. Peste 55% dintre participanții la studiul IRES spun că au în gospodărie dezinfectant pentru mâini și 57% au dezinfectant pentru suprafețe, în cantități suficiente. 4 din 10 români spun că au în cantități suficiente mănuși de protecție din cei peste trei sferturi câți spun că le dețin. Dezinfectantul pentru haine este produsul deținut în cea mai mică măsură dintre produsele de protecție, doar puțin peste jumătate dintre participanții la studiu spun că dețin acest produs, iar pentru 33% cantitatea este suficentă. Măștile reprezintă ce mai deficitar produs: 77% dintre români spun că le dețin, dar 40% susțin că au în cantități insuficiente. 44% dintre respondenții care au declarat că dețin măști și le-au cumpărat, 33% susțin că aveau aceste produse înainte să înceapă criza generată de COVID – 19, 22% spun că le-au primit de la locul de muncă, de la prieteni sau le-au procurat din alte surse, în timp ce aproape 1 din 5 spun că și le-au confecționat singuri sau cineva cunoscut.
Datele arată că respondenții de peste 65 de ani, femeile și persoanele cu educație scăzută și cei din mediul rural dețin produse de protecție în proporții reduse, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu educație ridicată au aceste produse în proporții mai ridicate.
Dezinfectantul pentru mâini este deținut în proporții mai ridicate de către bărbați, de tineri, de respondenții cu educație medie și peste și de către cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
Mănușile de protecție sunt deținute mai mult de bărbați, de persoanele între 36 și 65 de ani și de respondenții cu educație ridicată.
Măștile sunt deținute în mai mare măsură de către bărbați, de către respondenții tineri (18-35 de ani), de către cei cu educație ridicată și de respondenții din orașe.
# Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor nu sunt disponibile în comerț. O treime sunt de părere că aceste materiale sunt disponibile cu unele dificultăți și doar 6% spun că acestea se găsesc fără dificultăți.
Vârstnicii și persoanele care locuiesc în mediul rural sunt respondenții care semnalează în proporții ridicate faptul că produsele de protecție nu sunt disponibile în comerț.
# Dezinfectantul pentru mâini este produsul de protecție cel mai folosit de români atunci când ies din casă, două treimi dintre ei spun că îl folosesc de fiecare dată. 64% spun că folosesc de fiecare dată masca de protecție, iar 44% folosesc mănuși de protecție.
Analizele detaliate arată că, în general, materialele de protecție sunt mai puțin utilizate de către vârstnici și de către persoanele cu educație scăzută.
Dezinfectantul de mâini este utilizat în proporții mai ridicate de către bărbați, de către respondenții tineri, de cei cu educație medie și peste și de cei din Sudul țării. Măștile sunt folosite cu precădere de persoanele între 51 și 65 de ani și de către tineri, de către respondenții cu studii superioare și peste și de către cei care locuiesc în Moldova.
Mănușile de protecție sunt folosite cel mai frecvent de femei, de către respondenții cu educație medie și peste.
GRADUL DE RESPECTARE A MĂSURILOR DE RESTRICȚIONARE A LIBERTĂȚII DE MIȘCARE
# Mai mult de trei sferturi dintre români spun că respect în totalitate indicațiile transmise de Guvern și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Procentul se menține constant de la declanșarea stării de urgență.
Categoriile în rândul cărora se manifestă un grad mai ridicat de conformism sunt persoanele între 51 și 65 de ani și respondenții cu educație superioară și peste.
# Două treimi (67%) dintre români susțin că au respectat în totalitate indicația de rămâne la domiciliu. Procentul este în creștere față de studiile anterioare (52% - 16-17 martie, 59% - 21-24 martie).
Vârstnicii, respondenții din mediul rural și cei din Transilvania și Banat sunt categoriile în rândul cărora se regăsesc cei mai mulți respondenți care spun că au au rămas acasă în această perioadă.
# Două treimi (67%) dintre români susțin că au respectat în totalitate indicația de rămâne la domiciliu. Procentul este în creștere față de studiile anterioare (52% - 16-17 martie, 59% - 21-24 martie).
# 45% dintre români au ieșit într-un loc public în perioada 4 – 7 aprilie, 29% au ieșit o dată, iar 16% au ieșit de mai multe ori. 55% nu au ieșit deloc.
Femeile, vârstnicii, cei cu educație scăzută sunt categoriile de respondenți care declară în proporții mai ridicate că nu au ieșit într-un loc public în această perioadă.
# Cumpărăturile sunt motivul principal pentru care au ieșit din casă cei mai mulți români. Al doilea motiv pentru care românii au ieșit din casă este legat de muncă.
65% dintre respondenți cred că majoritatea oamenilor din localitatea lor respectă recomandările autorităților privind conduita în această perioadă.
# Românii sunt indeciși în a caracteriza experiența de a rămâne la domiciliu din ultima perioadă: 35% spun că este mai degrabă plăcută, 34% că este mai degrabă neplăcută, iar 30% nici plăcută, nici neplăcută. Însă, în ultimele două săptămâni, a crescut proporția celor care consideră că experiența este mai degrabă neplăcută (19% - 16-17 martie, 34% - 7-8 aprilie).
CUM RESPECTĂ ROMÂNII DISTANȚAREA SOCIALĂ?
# 7% dintre participanții la studiu au continuat să primească vizite și după declararea stării de urgență. Cei mai mulți au primit vizite din partea rudelor, prietenii și vecinii se află și aceștia printre vizitatori.
# Un sfert dintre români s-au aflat în situația de a refuza persoane care doreau să îi viziteze. Prietenii și rudele au fost cei refuzați, urmați de vecini.
# 14% dintre români spun că au făcut, la rândul lor, vizite în perioada stării de urgență. Trei sferturi dintre ei au vizitat rude, 13% prieteni, iar 11% vecini.
# 3% dintre participanții la studiu s-au aflat, în această perioadă, în situația de a fi refuzați să meargă într-o vizită.
# Telefonul și internetul suplinește contactul direct. 92% dintre cei intervievați au contactat alte persoane de la declararea stării de urgență pentru a se interesa de starea lor sau pentru nevoia de a comunica. Cei mai mulți și-au contactat rudele (94%), prietenii (60%), colegii de serviciu (30%) și vecinii (21%).
# Peste trei sferturi (78%) dintre participanții la studiu spun că au fost contactați la rândul lor de alte persoane care au dorit să se intereseze de starea lor sau să comunice cu ei. Au fost contactați, în primul rând, de rude (92%), de prieteni (64%), de colegi de serviciu (28%) sau de vecini (19%).
# 35% dintre cei chestionați estimează că în această perioadă au comunicat mai mult decât în mod obișnuit, prin telefon sau online, cu persoane care nu locuiesc în aceeași gospodărie.
# Românii susțin că respectă distanțarea fizică. 89% spun că nu au dat, în ultimele două săptămâni, mâna cu persoane care nu locuiesc în gospodăria lor, 96% nu au îmbrățișat și nici nu au sărutat pe cineva din afara gospodăriei. Însă jumătate dintre cei chestionați spun că au stat la o distanță mai mică de 1,5 metri de persoane care nu locuiesc în gospodăria lor.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.055 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Perioada realizării anchetei: 7 – 8 aprilie 2020
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.
