100 DE ANI DE ROMÂNIA: Percepțiile și atitudinile românilor cu privire la sărbătorirea celor 100 de ani de la Marea Unire │ 2018

2018, Noiembrie

Un studiu realizat în 2017 de către Secretariatul General al Guvernului  releva faptul că Centenarul Marii Uniri este un eveniment așteptat la nivelul opiniei publice fiind așteptat un consens general pe tema celebrării Centenarului și o implicare serioasă în acest scop din partea instituțiilor cheie din societatea românească.

 După un an în care necesitatea marcării Centenarului a dominat discursul public, iar simbolistica special creată pentru cei 100 de ani a fost folosită fără rezerve, de la evenimente publice majore până la târguri, spectacole în grădinițe, lansări de carte sau chiar statui, întrebarea la care merită să găsim un răspuns este cum am simțit, fiecare dintre noi, ”Centenarul” și cu ce am rămas de pe urma lui. Răspunsurile nu pot fi decât subiective.

 Totuși, studiul IRES prezentat în cele ce urmează surprinde opiniile românilor cu privire la sărbătorirea Marii Uniri și arată că, în pofida unei comunicări publice susținute pe această temă, momentul Centenarului nu a reușit să producă o emoție colectivă majoră în societatea românească.

  

ROMÂNII ȘI ROMÂNIA. DUPĂ 100 DE ANI

În viziunea participaților la studiul IRES, patriotismul, încrederea în ceilalți și iubirea față de patrie sunt valori prezente în societatea actuală într-o proporție mult mai scăzută decât în urmă cu 100 de ani.

Întrebați care sunt aspectele pozitive care au marcat cei 100 de ani de la Marea Unire, cei mai mulți dintre respondenți au indicat evenimente asociate căderii comunismului și instaurării democrației, după 1989, însă o treime nu au reușit să indice niciun astfel de moment. Printre aspectele negative care au marcat ultimii 100 de ani, 16% dintre cei chestionați menționează clasa politică și guvernanții, iar 8% comunismul.

Proiectarea României peste 100 de ani este dificilă pentru respondenți: aproape jumătate cred că peste 100 de ani va fi mai bine pentru România și pentru români în timp ce 4 din 10 cred că va fi mai rău.

Rugați să își auto-evalueze nivelul mândriei față de România, 8 din 10 respondenți se auto-poziționează între notele 5 și 10, însă 16% dintre ei chestionați nu știu să indice un aspect care îi determină să fie mândri de țara lor. De altfel, mai mult din 8 din 10 respondenți spun că nu au încercat sentimentul de a le fi rușine de țara lor.

 

MAREA UNIRE: MÂNDRIE, BUCURIE, ÎNCREDERE

8 din 10 respondenți spun că știu care este semnificația zilei de 1 decembrie 1918. Aproape trei sferturi dintre aceștia au identificat corect semnificația, în timp ce 10% o asociază doar cu Ziua Națională a României.

Mândria, bucuria și încrederea sunt dominantele sentimentelor pe care românii le asociază cu 1 decembrie 1918.

 

A FOST SAU NU A FOST: CUM AU SĂRBĂTORIT ROMÂNII CENTENARUL?

Deși ar fi putut să fie cel mai important eveniment al anului 2018, celebrarea Centenarului nu a reușit să suscite un interes major din partea populației. Doar 1 din 10 români a participat, până la jumătatea lunii noiembrie, la vreun eveniment care a avut ca scop marcarea Centenarului. Jumătate dintre participanții la studiu recunosc că nu au fost interesați să afle informații despre evenimentele care  au fost organizate în acest sens. În acest context, un sfert dintre respondenți se consideră deloc sau foarte puțin informați în legătură cu evenimentele pentru marcarea Centenarului. Mai informați se auto-evaluează respondenții din Moldova, cei cu studii superioare și vârstnicii, în timp ce neinformați se declară tinerii, locuitorii din Sudul țării și respondenții cu educație scăzută. Totuși, două treimi dintre cei chestionați evaluează în termeni pozitivi calitatea evenimentelor organizate pentru marcarea Centenarului. Favorabilitatea este invers proporțională cu nivelul educației și este mai ridicată în rândul respondenților din mediul rural, în rândul celor din Moldova, a femeilor, în timp ce evaluarea negativă este mai crescută în rândul tinerilor și a respondenților din Transilvania și Banat.

 

1 DECEMBRIE 2018: 100 DE ANI ÎNTR-O ZI

Dacă 1 din 10 români susțin că au participat în fiecare an, în ultimii 5, la manifestările organizate de 1 decembrie, jumătate recunosc că nu au participat niciodată la aceste evenimente. Participarea declarată este crescută în rândul bărbaților, a tinerilor, a respondenților care locuiesc în orașe, în rândul celor din Moldova și a celor cu studii superioare și este mai scăzută în mediu rural, a femeilor și a intervievaților cu nivel scăzut de educație. În schimb, mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au urmărit în fiecare an, din ultimii 5, aceste manifestări la tv, radio sau online, procentele fiind mai mari în rândul vârstnicilor și a intervievaților cu educație scăzută.

Jumătate dintre participanții la studiu susțin că vor participa în acest an, de 1 decembrie, la vreun eveniment care celebrează Centenarul. Rata declarată de participare este mai ridicată în rândul respondenților din mediul urban, aîn rândul tinerilor, a celor care locuiesc în mediul urban și în regiunea de Sud a țării, dar și în rândul celor cu studii superioare.

Trei sferturi dintre respondenți spun că vor urmări și la televizor evenimentele organizate de 1 decembrie.

 

Studiul integral poate fi lecturat aici:

 

 

Metodologia studiului : Studiul ”CENTENARUL. Percepțiile și atitudinile românilor cu privire la sărbătorirea celor 100 de ani de la Marea Unirea fost realizat, în perioada 13-15 noiembrie 2018, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviews) pe un eşantion de 790 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Eroarea maximă tolerată: ±3,5%.