Ziua Femeii în România – Percepţii şi reprezentări

Ziua Femeii în România – Care sunt percepţiile, reprezentările şi atitudinile românilor cu privire la această sărbătoare?

  • Mai mult de 6 din 10 români sărbătoresc Ziua Femeii
  • Opt din zece intervievați obișnuiesc să ofere cadouri cu ocazia zilei de 8 Martie
  • Soțiile / iubitele și mamele sunt cele pentru care sunt cumpărate cadouri cel mai frecvent de Ziua Femeii
  • 85% dintre femei declară să primesc cadouri de 8 Martie. Cadourile oferite cel mai frecvent cu ocazia zilei de 8 Martie sunt florile. Preferințele femeilor în ceea ce privește cadourile primite cu ocazia zilei de 8 Martie corespund, în mare, cu ceea ce primesc deja; ele își doresc să le fie oferite flori, bijuterii, parfumuri, obiecte vestimentare, cosmetice
  • 8 din 10 respondenţi cred că este nevoie de o zi specială pentru a sărbători femeile
  • O cincime dintre respondenţi ar prefera ca șefii lor să fie persoane de gen feminin
  • Hărnicia / faptul că sunt muncitoare, frumusețea, blândețea / faptul că sunt înțelegătoare, tandrețea / bunătatea, sensibilitatea / gingășia / delicatețea – sunt identificate drept principale calităţi ale femeilor
  • Realismul / simțul practic, hărnicia / puterea de muncă, siguranța / stăpânirea de sine și respectul față de femei / politețea – sunt identificate drept principale calităţi ale bărbaţilor
  • În cazul disputelor în cuplu, aproximativ o treime dintre respondenții care sunt căsătoriți sau trăiesc în uniune consensuală declară că femeia este cea care are ultimul cuvânt, iar aproximativ un sfert menționează că bărbatul este cel care are ultimul cuvânt
  • Majoritatea respondenților la acest studiu sunt mulțumiți de viața lor de familie, de viața de cuplu, de cea socială și de cea profesională. Satisfacția cea mai ridicată este exprimată cu privire la viața de familie, iar procentul cel mai ridicat al nemulțumirilor e exprimat în privința vieții sociale.

 

Sunt principalele concluzii ale studiului ”Ziua Femeii – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în perioada 1-2 martie 2016, pe un eșantion total de 1.515 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,5%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

 

Analiza datelor:

Percepţii, reprezentări şi atitudini cu privire la Ziua Femeii

Ziua Femeii este sărbătorită de 64% dintre cei intervievați. Proporția celor care declară că sărbătoresc această zi este mai mare în rândul bărbaților, a celor cu studii superioare și a celor cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani; procentul celor care susțin că sărbătoresc 8 Martie este mai crescut în Moldova comparativ cu celelalte regiuni. Principalul mod de a sărbători Ziua Femeii este ieșitul în oraș, pentru 38% dintre participanții la studiu; aproape un sfert dintre intervievați menționează că sărbătoresc 8 Martie acasă, cu familia (24%), iar aproximativ o cincime declară că sărbătoresc această zi primind sau oferind cadouri sau flori (19%).

Opt din zece intervievați obișnuiesc să ofere cadouri cu ocazia zilei de 8 Martie. Bărbații fac cadouri cu această ocazie într-o proporție mai mare decât femeile, respondenții cu vârsta până în 50 de ani într-un procent ridicat față de cei cu vârsta peste 51 de ani și respondenții cu studii superioare – într-o proporție mai mare decât cei cu studii elementare.

Soțiile / iubitele și mamele sunt cele pentru care sunt cumpărate cadouri cel mai frecvent de Ziua Femeii. Participanții la studiu din categoria de vârstă 36-50 de ani și cei cu studii superioare menționează într-o proporție mai ridicată decât cei din alte categorii de vârstă și cu niveluri mai scăzute de educație că obișnuiesc să cumpere cadouri soțiilor / iubitelor lor. Respondenții cu studii superioare cumpără cadouri de 8 Martie mamelor lor într-o proporție mai ridicată decât cei cu studii elementare sau medii. În schimb, proporția celor care oferă cadouri fiicelor lor crește invers proporțional cu nivelul de educație. Procentul celor care oferă cadouri de Ziua Femeii prietenelor este mai ridicată în rândul femeilor decât în rândul bărbaților și în regiunile Sud și Moldova decât în Transilvania. În schimb, respondenții de gen masculin cumpără colegelor lor de serviciu cadouri de 8 Martie într-o proporție mai ridicată decât respondentele. Procentul celor care oferă cadouri de Ziua Femeii colegelor de muncă crește direct proporțional cu nivelul de educație, iar procentul care fac acest gest este mai crescut în Sud, comparativ cu Transilvania și Moldova. Vecinelor le sunt cumpărate cadouri de 8 Martie într-o proporție mai ridicată de respondenți cu vârsta între 51 și 65 de ani.

Cadourile oferite cel mai frecvent cu ocazia zilei de 8 Martie sunt florile. Următoarele mențiuni ale respondenților când vine vorba de cadouri date de Ziua Femeii sunt: parfumuri, dulciuri, mărțișoare și articole vestimentare.

85% dintre intervievate declară că ele, de obicei, primesc cadouri de Ziua Femeii. Procentul celor care susțin că primesc cadouri este în creștere direct proporțională cu nivelul de educație al respondentelor. Acestea menționează printre tipurile de cadouri primite, în primul rând florile; alte mențiuni sunt: parfumuri, articole vestimentare, dulciuri. Preferințele femeilor în ceea ce privește cadourile primite cu ocazia zilei de 8 Martie corespund, în mare, cu ceea ce primesc deja; ele își doresc să le fie oferite flori, bijuterii, parfumuri, obiecte vestimentare, cosmetice ș.a.m.d. 1% dintre respondente amintesc (prima și a doua mențiune) că și-ar dori să primească apreciere, înțelegere, iubire cu ocazia Zilei Femeii.

Aproximativ opt din zece respondenți consideră că femeile au nevoie de o zi specială pentru a fi sărbătorite, iar procentul celor care cred acest lucru este în creștere direct proporțională cu vârsta respondenților. De asemenea, participanții la studiu din mediul rural sunt mai înclinați să răspundă că femeile au nevoie de o zi specială pentru a fi sărbătorite comparativ cu cei din mediul urban.

De faptul că începând din 2016 a fost instituită oficial și Ziua Bărbatului au auzit 79% dintre cei intervievați. Procentul celor care cunosc această informație este mai crescut în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani și mai scăzută în cazul celor cu vârsta între 18 și 35 de ani. Aproximativ o cincime dintre participanții la studiu care au auzit de instituirea oficială a Zilei Bărbatului sunt informați că această zi este una declarată liberă. 53% dintre respondenți declară că știu care este această dată, însă, dintre ei, realizează o identificare corectă (19 noiembrie) doar 16%.

Relaţia cu femeile

·         Dacă este vorba despre relaţiile personale, 44% dintre respondenţi se înţeleg mai bine cu femeile, 17% spun că se înţeleg mai bine cu bărbaţii, iar 36% susţin că se înţeleg cu ambii, în egelă măsură. Proporția celor care se înțeleg mai bine, în relațiile personale, cu femeile, este mai crescută în cazul respondenților cu vârsta între 51 și 65 de ani, iar cea a intervievaților care se înțeleg mai bine cu bărbații este crescută în special în cazul tinerilor care au până în 35 de ani; în schimb, în cazul aceleiași categorii de vârstă (18-35) se regăsește și un procent mai scăzut de respondenți care declară că se înțeleg bine, în egală măsură, cu bărbații și femeile, comparativ cu intervievații care au mai mult de 36 de ani. Proporția celor care se înțeleg mai bine cu femeile, în relații personale, scade odată cu scăderea nivelului educației respondenților; în schimb, procentele celor care se înțeleg mai bine cu bărbații sau atât cu bărbații, cât și cu femeile, cresc odată cu nivelul de educație. În relațiile personale, respondenții din mediul rural se înțeleg cu femeile într-o proporție mai mare decât cei din mediul urban; în schimb, intervievații care locuiesc la oraș se înțeleg mai bine cu bărbații sau atât cu bărbații, cât și cu femeile, comparativ cu cei care locuiesc la sat;

·         Când vine vorba despre propria familie, 48% dintre respondenţi spun că se înţeleg atât cu femeile, dar şi cu bărbaţii, 37% afirmă că se înţeleg mai bine cu femeile, iar 13% spun că se înţeleg mai bine cu bărbaţii. În propriile familii, procentul celor care se înțeleg cu femeile crește invers proporțional cu vârsta respondenților, în timp ce inversul este valabil cu privire la modul de înțelegere a intervievaților cu bărbații. O creștere direct proporțională cu vârsta se poate observa în cazul procentelor celor care se înțeleg atât cu femeile, cât și cu bărbații;

·         La locul de muncă, procentul celor care spun să se înţeleg mai bine cu bărbaţii decât cu femeile creşte: 23% dintre respondenţi indicându-i pe bărbaţi, 33% pe femei, iar 30% ambele categorii.  Proporția respondenților care se înțeleg mai bine cu femeile la locul de muncă este ridicată în cazul femeilor și procentul celor care se înțeleg mai bine cu bărbații este crescut în rândul bărbaților, comparativ cu intervievatele. Proporția celor care se înțeleg mai bine cu femeile, la locul de muncă, este mai mare în cazul celor cu studii elementare, comparativ cu nivelurile mai ridicate de școlaritate; procentul celor care se înțeleg atât cu femeile, cât și cu bărbații, este crescut în cazul respondenților cu studii superioare. În relaţiile profesionale, procentele sunt similare: 30% dintre cei chestionaţi spun că se înţeleg mai bine cu femeile, 27% îi indică pe bărbaţi, iar 33% indică ambele categorii;

·         22% dintre participanții la studiu preferă ca șefii lor să fie persoane de gen feminin, iar 31% preferă ca șefii să fie bărbați. Pentru 28% dintre intervievați nu contează genul șefului. Respondentele preferă într-o proporție ridicată ca șeful să fie femeie, iar intervievații de gen masculin declară într-un procent ridicat comparativ cu cel al femeilor că ar prefera ca șeful lor să fie bărbat sau că nu au preferințe în privința acestui aspect. Respondenții cu studii superioare preferă în cea mai mică măsură comparativ cu celelalte niveluri de educație ca șeful lor să fie o femeie; în schimb, printre aceștia regăsim procentele mai ridicate ale celor care ar prefera să aibă un șef bărbat sau nu au preferințe.

Calităţile şi defecte femeilor vs. Calităţile şi defectele bărbaţilor

Rugați să menționeze calități pe care le consideră specifice femeilor, respondenții au menționat, pe primele locuri: hărnicia / faptul că sunt muncitoare, frumusețea, blândețea / faptul că sunt înțelegătoare, tandrețea / bunătatea, sensibilitatea / gingășia / delicatețea. Principalele defecte specifice femeilor pe care participanții le-au amintit sunt: faptul că sunt guralive, faptul că bârfesc și faptul că sunt cicălitoare.

Principalele mențiuni ale intervievaților când au fost rugați să precizeze calități ale bărbaților au fost: realismul / simțul practic, hărnicia / puterea de muncă, siguranța / stăpânirea de sine și respectul față de femei / politețea. Primele atribute considerate defecte ale bărbaților sunt: alcoolismul, infidelitatea și orgoliul / aroganța.

Femei şi bărbaţi – percepţii privind relaţia de cuplu

Dintre participanții la studiu care sunt căsătoriți sau trăiesc în uniune consensuală, două treimi declară că sarcinile casnice revin ambilor parteneri, aproximativ un sfert (26%) declară că acestea revin femeii din cuplu și doar 8% precizează că sarcinile casnice aparțin bărbatului. Bărbații declară într-o proporție mai mare că sarcinile casnice sunt în responsabilitatea ambilor parteneri comparativ cu proporția femeilor care susțin același lucru. Procentul intervievaților care declară că sarcinile casnice revin în principal bărbaților crește odată cu înaintarea în vârstă, iar cel al participanților la studiu care susțin că acestea revin ambilor parteneri scade odată cu vârsta. În schimb, proporția celor care susțin că sarcinile casnice sunt în responsabilitatea ambelor persoane din cuplu crește direct proporțional cu nivelul de educație.

Femeile își impun punctul de vedere în multe dintre situațiile în care se poate regăsi un cuplu căsătorit sau care trăiește în uniune consensuală: în alegerea produselor de igienă folosite în gospodărie, a produselor de îmbrăcăminte, în decizia de cumpărare a produselor alimentare folosite în educația copiilor, dar și în educația copiilor. În schimb, bărbații sunt cei care își impun punctul de vedere cu privire la alegerea unor bunuri de folosință îndelungată, iar decizia aparține ambilor parteneri într-o proporție crescută în cazul alegerii destinației vacanțelor. Procentul celor care declară că împreună cu partenerul lor aleg produse de igienă folosite în gospodărie scade odată cu înaintarea în vârstă. Proporția respondenților care susțin că femeia din cuplu își impune punctul de vedere când vine vorba de produsele de îmbrăcăminte crește odată cu vârsta și scade odată cu creșterea nivelului de educație. Decizia de cumpărare a produselor alimentare folosite în gospodărie aparține ambilor parteneri într-o proporție ridicată în Moldova, comparativ cu celelalte regiuni. În ceea ce privește alegerea unor bunuri de folosință îndelungată, respondentele sunt mai înclinate să răspundă că ambii parteneri iau astfel de decizii și mai puțin înclinate să declare că bărbatul din cuplu este cel care își impune punctul de vedere cu privire la această decizie, comparativ cu bărbații care au răspuns chestionarului. Proporția celor care afirmă că bărbatul își impune punctul de vedere când vine vorba de alegerea unor bunuri de folosință îndelungată crește odată cu nivelul de educație.

27% dintre cei intervievați consideră că momentan, în România, este la fel de ușor / greu să fii bărbat sau femeie, 22% consideră că este mai ușor să fii femeie și 39% cred că e mai ușor să fii bărbat. În vreme ce bărbații declară într-o proporție mai mare comparativ cu femeile că este mai ușor să fii femeie, femeile declară într-un procent ridicat față de bărbați că este la fel de ușor/greu. Persoanele care au vârsta peste 65 de ani consideră în mai mică măsură comparativ cu respondenții de alte vârste că este mai ușor să fii femeie. În schimb, intervievații până în 35 de ani susțin într-o proporție mai mică faptul că e mai ușor să fii bărbat sau că este la fel de ușor / greu, comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Procentul celor care percep că este mai ușor să fii bărbat în România, în prezent, este în creștere odată cu creșterea nivelului de educație. Transilvănenii și bănățenii sunt într-o proporție mai mică de acord că e mai ușor să fii femeie față de celelalte regiuni, iar moldovenii sunt în mai mică măsură de acord că este mai ușor să fii bărbat. În schimb, proporția celor din Moldova care cred că este la fel de ușor / greu să fii femeie sau bărbat în România este mai ridicată comparativ cu alte regiuni.

Majoritatea respondenților la acest studiu sunt mulțumiți de viața lor de familie, de viața de cuplu, de cea socială și de cea profesională. Satisfacția cea mai ridicată este exprimată cu privire la viața de familie, iar procentul cel mai ridicat al nemulțumirilor e exprimat în privința vieții sociale. Satisfacția privind viața de familie scade odată cu înaintarea în vârstă, dar crește odată cu creșterea nivelului de educație; în plus, în Transilvania și Banat procentul celor care declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de viața de familie este mai mare decât în celelalte regiuni. Bărbații declară într-o proporție mai ridicată decât femeile că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de viața de cuplu, iar procentul celor care sunt satisfăcuți de viața de cuplu este mai crescut în rândul respondenților cu vârsta între 36 și 50 de ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Procentul celor mulțumiți sau foarte mulțumiți de viața lor socială crește odată cu creșterea nivelului de educație; proporția cea mai scăzută de respondenți mulțumiți de viața socială se regăsește în Moldova. Respondenții din Transilvania și Banat se declară cei mai satisfăcuți de viața lor profesională, comparativ cu participanții la studiu din alte regiuni.

În cazul disputelor în cuplu, aproximativ o treime dintre respondenții care sunt căsătoriți sau trăiesc în uniune consensuală declară că femeia este cea care are ultimul cuvânt, iar aproximativ un sfert menționează că bărbatul este cel care are ultimul cuvânt. Respondenții de gen masculin declară într-o proporție mai mare comparativ cu femeile că bărbatul are ultimul cuvânt într-o dispută în cuplu, iar respondentele declară într-o proporție mai mare comparativ cu bărbații că femeia este cea care are ultimul cuvânt. În cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani, procentul intervievaților care susțin că bărbatul are ultimul cuvânt este mai mic comparativ cu celelalte grupe de vârstă, iar în cazul respondenților cu vârsta între 36 și 50 de ani, procentul celor care declară că femeia are ultimul cuvânt este mai mic comparativ cu procentul celor care susțin același lucru în celelalte categorii de vârstă. Proporția respondenților care susțin că bărbatul are ultimul cuvânt într-o dispută în cuplu este în scădere pe măsură ce nivelul de educație crește. În mediul rural procentul celor care declară că bărbatul are ultimul cuvânt este mai mare comparativ cu cel al respondenților din mediul urban care susțin același lucru.

Personalităţi publice de gen feminin - notorietatea şi apreciere

Întrebați cu privire la numele unei personalități publice de gen feminin din România, respondenții le menționează cel mai frecvent pe: Elena Udrea (18%), Andreea Marin (8%), Andreea Esca (4%) și Andra Măruță (3%).

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) declară că au o personalitate de gen feminin pe care o admiră, iar proporția celor care declară acest lucru crește odată cu creșterea nivelului de educație. Dintre intervievații care declară că admiră o personalitate publică de gen feminin, aceștia le nominalizează pe următoarele, cel mai frecvent: Andra Măruță (8%), Andreea Marin (7%), Elena Udrea (5%), Andreea Esca și Irina Loghin (câte 4%).

Vă invităm să  consultaţi pe larg studiul integral.