ROMÂNIA – SOCIETATE CU ÎNCREDERE LIMITATĂ

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru SINTEZA, revista de cultură şi gândire strategică, numărul 24, arată că încrederea românilor este polarizată între familie şi politică. În timp ce familia  apropiată reprezintă cercul gravitaţional al încrederii românilor, relaţia românilor cu politica este una de neîncredere pe termen lung. Principalele date din sondaj:

  

FAMILIA APROPIATĂ COMPUNE CERCUL GRAVITAŢIONAL AL ÎNCREDERII ROMÂNILOR

o   În familie, în general, 91% dintre români spun că au încredere. Mai multă încredere în familie manifestă: bărbaţii (92.6%), tinerii între 18-35 de ani (93.9%), persoanele cu studii superioare (94.1%) şi cei care locuiesc în Moldova (93.2%) sau în regiunea de sud a ţării (93.0%)

o   Soţul/soţia (76%) sau fraţii (67%), dar şi copiii (73%) sunt mai de încredere decât părinţii (58%). În soţ/soţie, logodnic/logodnică au încredere 76% dintre cei chestionaţi. Mai mare încredere spun că au bărbaţii (82,2%), persoanele între 36 şi 50 de ani (85.6%), respondenţii cu studii superioare (80,7%).

o   În copii au încredere 73% dintre participanţii la studiu, o mai mare cotă de încredere se manifestă în rândul femeilor (79,3%), a persoanelor între 36 şi 50 de ani (83,3%) şi a  vârstnicilor (83,6%).

o   Medicul curant  este singurul care pătrunde în acest cerc al încrederii concentrat pe membrii familiei, 67% dintre respondenţi creditându-l cu mare şi foarte mare încredere. Vârtnicii şi respondenţii din regiunea Transilvaniei şi Banatului sunt cei care manifestă o încredere mai ridicată în medicul curant decât celelalte categori de respondenţi.

o   Prietenii (39%), vecinii (31%) şi persoanele din arealul profesional (şefii – 25%, colegii de serviciu – 21%) sunt din ce în ce mai îndepărtaţi pe scala încrederii.

 

6 DIN 10 ROMÂNI NU AU ÎNCREDERE ÎN NIMENI ÎN AFARA FAMILIEI ŞI PRIETENILOR

o   cincime dintre cei care spun că au încredere într-o persoană  din România aflată în afara cercului de familie şi prieteni, susţin că această persoană este un politician

 

SCALA ÎNCREDERII ROMÂNILOR: POMPIER VERSUS PARLAMENTAR

o   Pompierii îşi menţin supremaţia în topul profesiilor în care românii au cea mai mare încredere (90%), în timp ce parlamentarii se situează pe ultimul loc (4%).

o   Pompierii sunt urmaţi de învăţători (77%), muncitori (76%), chirurgi (74%) şi sportivi (74%). Jurnaliştii (54%) şi preoţii (51%) sunt creditaţi cu încredere ridicată de jumătate dintre respondenţi, în timp ce cele mai cote scăzute de încredere (sub 20%)  sunt acordate profesiilor din zona publică - administraţie publică şi politică: prefecţi, consilieri locali, consilieri judeţeni, miniştri, politicieni, parlamentari.  

o   Ca tendinţă generală, femeile şi persoanele peste 65 de ani sunt cele care acordă o mai mare încredere în toate categoriile profesionale testate.

 

ROMÂNIA - ÎNTRE ÎNCREDERE ŞI DEZAMĂGIRE

o   4 din 10 români spun  că au avut şi au încredere în România, iar un procent similar declară că deşi au avut încredere în România, ţara i-a dezamăgit.

o   13% susţin că încep să îşi recapete încrederea în România.

o   Dezamăgiţii de România sunt într-o mai mare proporţie femei, vârsticii, respondenţii cu studii medii şi care locuiesc în regiunea Moldovei. Cei care îşi recapătă în crederea în România sunt cu precădere bărbaţii şi tinerii între 18 şi 35 de ani.

 

DE UNDE VINE NEÎNCREDEREA?

o   Nivelul ridicat al corupţiei, existenţa privilegiilor pentru numite categorii  de cetăţeni, lipsa asigurării competiţiei corecte din partea statului sunt factori care generează neîncrederea în stat.

o   Aproape 9 din 10 români cred că în ţara noastră coprupţia este insuportabilă. Trei sferturi dintre cei chestionaţi apreciază că bogaţii din România nu s-au îmbogăţit prin metode cinstite şi acelaşi procent consideră că există pre multe categorii privilegiate de salariaţi sau pensionari.  7 din  10 respondenţi sunt în acord cu ideea că Românii sunt vinovaţi pentru ce se întâmplă în România, în timp ce 65% se raliază aserţiunii conform căreia doar politicenii sunt vinovaţi pentru ce se întâmplă în România.

o   Mai puţin de o treime dintre respondenţi cred că justiţia face dreptate cu adevărat.

o   Mai mult de jumătatate dintre respondenţi sunt de părere că în România nu se poate vorbi cu adevărat despre egalitate de şanse.

 

CUM GESTIONĂM NEÎNCREDEREA ÎN STAT?

o   Patru din 10 respondenţi s-au gândit să protesteze împotriva conducerii statului român, însă doar o treime dintre cei care s-au gândit să protesteze au şi acţionat.

o   Cine sunt românii acţionali? Bărbaţii, tinerii şi maturii până în 50 de ani, cei cu studii superioare şi cetăţenii urbani.

  

RELAŢIA ROMÂNILOR CU POLITICA – NEÎNCREDERE PE TERMEN LUNG

Românii acordă şanse scăzute oricăror iniţiative politice noi. Încrederea creşte dacă noua formaţiune ar fi compusă din persoane care nu mai activat în viaţa politică.

 

ÎNCREDEREA ÎN CAPACITATEA ROMÂNIEI DE A PRIMI SPRIJIN INTERNAŢIONAL

NATO este organizaţia internaţională în care românii au cea mai mare încredere că ar acorda sprijin României în cazul unui război în zonă

 

Datele fac parte din studiul ”Criza de încredere – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în perioada 11-12 ianuarie 2016, pe un eșantion total de 900 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3,3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

 

 

Studiul integral şi analiza pot fi citite accesând site-ul revistei SINTEZA sau pot fi vizualizate mai jos:

 

  România-Societate cu încredere limitată