Familie şi viaţă de cuplu în România. Percepţii şi reprezentări

Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, căsătoria devine însă din ce în ce mai mult o instituţie cu încredere limitată. 

Sunt câteva din concluziile unui studiu cu privire la percepţiile românilor despre familie şi viaţă de cuplu în prezent, realizate de IRES pentru Sinteza, revista de cultură şi gândire strategică, #23 (decembrie 2015).

Studiul arată că:

 

 

·         Pentru 9 din 10 români, familia este foarte importantă, iar 70% dintre ei au foarte multă încredere în familie. Tinerii, femeile, respondenţii educaţi şi care locuiesc în Moldova valorizează familia într-o măsură mai crescută. Încrederea declarată în familie este mai ridicată în rândul bărbaţilor, al respondenţilor cu studii superioare şi al celor din sudul ţării şi scade pe măsură ce respondenţii înaintează în vârstă.

 

·         Jumătate dintre români se declară foarte mulţumiţi de viaţa de familie pe care o au în prezent. Bărbaţii, respondenţii maturi şi cei din Moldova sunt printre respondenţii cu cel mai ridicat grad de mulţumire faţă de viaţa de familie. 

·         8 din 10 români declară că au încredere în instituţia căsătoriei, dar mai puţin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată. În rândul vârstnicilor, al respondenţilor din mediul rural şi din regiunea Moldova, căsătoria are cele mai ridicate cote de încredere. 

·         Peste 6 din 10 respondenţi căsătoriţi sau care au un partener susţin că sunt mulţumiţi de viaţa lor de cuplu. Printre cei mai puţin mulţumiţi sunt femeile şi respondenţii între 51 şi 65 de ani şi cei cu studii medii. 

·         2 este numărul ideal de copii într-o familie din România 

·         Românii împărtăşesc cu partenerul, într-o mare măsură, aceleaşi atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar şi orientarea politică. În timp ce acordul privind atitudinile legate de sexualitate scade pe măsură ce vârsta respondenţilor creşte şi creşte odată cu gradul de educaţie a respondenţilor, în privinţa atitudinilor legate de religie trendul este invers proporţional cu educaţia respondenţilor. Opţiunile politice sunt comune partenerilor, pe măsură ce aceştia înaintează în vârstă şi odată cu creşterea nivelului de educaţie a respondenţilor. 

·         Cum arată căsnicia perfectă? Respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înţelegerea şi toleranţa şi existenţa copiiilor în cuplu sunt considerate aspectele cele mai importante pentru o căsnicie fericită. Apartenenţa etnică şi acordul privind politica sunt cele mai puţin importante. 

·         Când este acceptabil divorţul? Violenţa unuia dintre parteneri, infidelitatatea, lipsa iubirii sau alcoolismul prezent la unul dintre parteneri sunt printre motivele pentru care divorţul este considerat acceptabil de către cei mai mulţi dintre români.  

·         Raportarea românilor la femeie. Femeia trebuie: să îndeplinească, în principal, caracteristici care ţin de familie: să fie o mamă bună, o soţie bună, să aibă grijă de familie, să fie harnică şi abia apoi să aibă caracteristici legate de viaţa socială: să fie sociabilă, educată. Într-o mai mică măsură femeia trebuie să aibă pasiuni, să fie independentă, religioasă, frumoasă sau supusă.  

         Raportarea românilor la bărbat. Bărbatul trebuie: să îndeplinească, în principal, caracteristici care ţin de familie: să fie un tată bun, să aibă grijă de familie, să fie un soţ, dar şi să aibă un loc de muncă, să fie educat, harnic şi sociabil. Într-o mai mică măsură bărbatul trebuie să aibă pasiuni, religios, frumos sau supus

·         Poligamia – inacceptabilă pentru români: 94% dintre respondenţi cred că este rău ca un bărbat să aibă mai multe soţii în acelaşi timp, iar 96% apreciază că este rău ca o femeie să aibă mai mulţi soţi în acelaşi timp.  

·         Românii rămân conservatori în ce priveşte căsătoria între persoanele de acelaşi sex : 82% dintre participanţii la studiu se declară în dezacord cu căsătoria între persoanele de acelaşi sex. Gradul de acceptabilitate a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex este mai mare în rândul tinerilor, a respondenţilor cu studii superioare şi care locuiesc în mediul urban

Studiul integral poate fi accesat pe site-ul revistei SINTEZA sau pot fi vizualizate mai jos:

 

 

  Familie şi viaţă de cuplu în România

 

 

* Datele fac parte din studiul „Familie şi viaţă de cuplu în România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în perioada 20-24 august 2015 pe un eşantion total de 1.032 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,6%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).