AGENDA  PUBLICĂ – MARTIE 2014 PERCEPTII ALE OPINIEI PUBLICE CU PRIVIRE LA TEME POLITICE INTERNE SI EXTERNE

Unul din cele mai importante subiecte aflate în ultimele săptămâni pe agenda publică din lume, dar și din România, este situația din Ucraina. În acest context, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a evaluat modul în care românii percep conflictul dintre Rusia și Ucraina, dar și temerile acestora cu privire la un posibil conflict cu Rusia.

Studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, în 26 martie 2014, arată că un sfert dintre români declară că simt o foarte mare frică în legătură cu un posibil conflict al României cu Rusia în timp ce pentru un alt sfert, cel puțin la modul declarativ, sentimentul de frică nu este deloc prezent. Scala folosită pentru această întrebare a fost o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă „deloc frică”, iar 10 „foarte mare frică”. Pe această scală, 47% dintre respondenți s-au poziționat în zona de la 6 la 10, corespunzătoare celei mai mari intensități a sentimentului fricii. Doar 35% dintre respondenți s-au poziționat în zona de la 1 la 4, zona care indică un sentiment scăzut al fricii.

Totuși, majoritatea participanților la studiu (59%) estimează că riscul declanșării unui conflict al României cu Rusia, în următoarele șase luni, este mic și foarte mic. Puțin peste un sfert dintre respondenți (27%) consideră acest risc drept mare și foarte mare. 

Mai mult de 4 din 10 români cred însă că România nu procedează bine atunci când critică Rusia pentru invazia din Crimeea. Însă, potrivit aceluiași studiu, mai mult de două treimi dintre respondenți cred că NATO ar apăra România într-un posibil conflict cu Rusia.

Studiul de agendă publică realizat, în 26 martie 2014, de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a analizat și notorietatea unor teme legate de alegerile europarlamentare din acest an. Potrivit datelor, aproape jumătate dintre participanții la studiu (47%) susțin că vor merge sigur la votul pentru alegerile europarlamentare din 25 mai. 6 din 10 respondenți au auzit de decizia Elenei Băsescu de a se retrage din cursa pentru europarlamentarele din acest an. 71% dintre cei chestionați cred că Elena Băsescu a procedat bine atunci când a luat decizia de a nu mai candida. Puțin peste jumătate dintre respondenți (51%) spun că decizia de a renunța la candidatură le-a schimbat în bine părerea față de Elena Băsescu, dar, pentru o treime dintre ei, decizia acesteia nu a influențat cu nimic părerea lor despre actualul europarlamentar.

În ceea ce privește votul la europarlamentare, dacă aceste alegeri s-ar desfășura duminica viitoare, alianța PSD+PC+UNPR ar obține cele mai multe voturi, 42% dintre respondenți declarând că ar opta pentru această alianță. PNL ar obține 14% din voturi, PDL  - 11%, PMP – 10%, UDMR și PRM ar obține câte 5% din voturi, PP-DD – 4%, iar Forța Civică – 3%. Aproape 20% dintre participanții la studiu sunt indeciși (19,8%) cu privire la partidul sau alianța politică pe care să o voteze la alegerile europarlamentare, iar 9,3% spun că nu votează.

În același timp, Victor Ponta ar obține cele mai multe voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. La întrebarea deschisă cu privire la personalitatea politică pe care ar vota-o dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, pe următoarele locuri se clasează Mihai Răzvan Ungureanu și Crin Antonescu – indicați fiecare de 12% dintre respondenți, Traian Băsescu este indicat de 10% dintre participanții la studiu. Aceștia sunt urmați de: Călin Popescu Tăriceanu pentru care optează 7% dintre respondenți, Corneliu Vadim Tudor cu 6%, Sorin Oprescu – 6%, Mugur Isărescu – 4%, Klaus Johannis – 3%, Elena Udrea – 2%, Emil Boc – 2%, Mircea Geoană, Dan Diaconescu și Cătălin Predoiu – cu câte 1% din opțiuni. 4% dintre respondenți ar vota alt candidat.

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.446 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7% 
Perioada anchetei: 26 martie 2014

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare.