ROMANIA POLITICA. Barometru politic, aprilie-mai 2013

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES prezintă datele agregate ale percepțiilor populației cu privire la evenimentele de pe scena politică din perioada aprilie-mai 2013.

Studiile fac parte din proiectul de cercetare ROMÂNIA POLITICĂ inițiat de IRES în colaborare cu Asociația Română pentru Evaluare și Strategie – ARES.

Studiile din perioada aprilie-mai 2013 au avut drept teme principale:

Coabitarea Președintelui Traian Băsescu cu Premierul Victor Ponta

·         Coabitarea Președintelui României cu Premierul Victor Ponta suscită o părere bună în rândul celor mai mulți români (peste 50%), deși vizibilitatea în scădere a acestui subiect determină o relativă diminuare a acestuia.

·         Majoritatea intervievaților consideră că este posibilă o coabitare a celor doi, procentul lor fiind în creștere de la începutul anului (de la 44% la 65%).

 

Activitatea Guvernului Ponta

·         Cei mai mulți români tind să fie mai degrabă nemulțumiți de activitatea Guvernului Ponta, în timp ce crearea locurilor de muncă, precum și creșterea pensiilor și salariilor, alături de combaterea corupției sunt văzute drept principalele măsuri asupra cărora Executivul ar trebui să își concentreze atenția.

·         În opinia respondenților, obiectivele prioritare ale Guvernului ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, relansarea/dezvoltarea economiei și asigurarea unui trai corespunzător pentru populație.

 

Numirile procurorilor

·         La o zi de la semnarea decretelor pentru numirea în funcție a celor 6 procurori șefi, 46% dintre intervievați declară că au auzit despre acest eveniment, iar majoritatea au o părere bună despre acest lucru.

·         Propunerea Codruței Kovesi la DNA se bucură de susținerea majorității intervievaților care au auzit de controversele publice cu privire la numirea procurorilor (75%). De asemenea, majoritatea intervievaților aderă la opinia Premierului, cum că aceasta a fost un compromis necesar pentru România.

 

Atitudini față de conflictul politic

·         Conflictul politic este respins de cea mai mare parte a electoratului român.  Atunci când este invocată democrația ca fiind cea care câștigă de pe urma conflictului dintre Președinte și Premier, părerile se împart aproape egal în rândul populației.

·         Cei mai mulți dintre respondenți consideră că Președintele ar trebui să fie mai degrabă arbitru și nu jucător.

 

Percepții asupra activității Președintelui României

 

·         În primele luni ale anului 2013 se remarcă o scădere a susținerii suspendării Președintelui Traian Băsescu din partea populației.

·         Astfel, aproape trei sferturi dintre români sunt de părere că Traian Băsescu ar trebui să fie lăsat să îşi termine mandatul,

·         Măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc în anii trecuți continuă să fie văzute drept o idee proastă de aproape două treimi din populație.

·         Reprezentarea României de către Victor Ponta în Consiliul European este văzută drept un lucru bun de către peste 80% dintre intervievații care au auzit de această decizie a Președintelui (44%).

 

Apariția unor noi formațiuni politice pe scena politică din România

 

1. Mișcarea Populară

·         Peste jumătate dintre români au auzit de înființarea fundației Mișcarea Populară. Cu toate acestea, românii nu par foarte hotărâți în privința părerii pe care ar trebui să o aibă despre aceasta, cu toate că balanța tinde să încline către „proastă”.

·         Peste 20% dintre persoanele intervievate spun că ar vota la viitoarele alegeri Mișcarea Populară, dacă se transformă în partid politic.

·         treime dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Mișcarea Populară aduce echilibru politic”, deși nu există nici un consens privind doctrina acestei mișcări politice.

·         Dacă Traian Băsescu ar face parte din Mișcarea Populară, procentul celor care declară că ar vota cu această formațiune crește ușor, dar în limita marjei de eroare.

·         Aproape 80% dintre intervievați consideră că Mișcarea Populară este o consecință a disputelor din cadrul PDL.

 

2. România Liberală

·         Inițiativa România Liberală nu se bucură de o notorietate semnificativă, doar 19% dintre persoanele intervievate declarând că au auzit de lansarea acesteia. Dintre aceștia, majoritatea declară că are o părere mai degrabă bună despre acest lucru – 68%.

·         Nici în acest caz nu le este clar persoanelor care au auzit despre această formațiune care este doctrina ei, deși opiniile sunt ușor mai conturate decât în cazul fundației Mișcarea Populară.

·         Și România Liberală este văzută drept o consecință a disputelor din cadrul Partidului Național Liberal de către trei sferturi dintre respondenții.

 

 

 

Notă: Studiile au fost realizate pe eșantioane naționale probabilistice cu un volum minim 1.072 subiecți și au o eroare maximă tolerată de ±3% la o probabilitate de 95%

Metoda de culegere a datelor CATI (Computer Assisted Telephone Interviews)

Perioada februarie-mai 2013

 

 

Mai multe date despre percepțiile românilor cu privire la evenimentele politice din aprilie-mai găsiți în raportul de cercetare.