Gesturile de tipul celui realizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc sunt dezaprobate de cetățenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naționalități.
O valoare mai scăzuta de acceptare este prezentă în cazul ipotezei reprezentării politice de către maghiari – doar 46% dintre respondenți ar accepta acest lucru.
Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari. Opinia este împărtășită de cetățenii români indiferent de etnie: 70,7% dintre români cred că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre români și maghiari, în timp ce 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii cred același lucru.
57% dintre cei intervievați consideră că gestul poate afecta și relațiile dintre România și Ungaria. Opinia este împărtășită în mai mare măsură de către respindenții cu școlarizare scăzută: 65% dintre cei cu maximum opt clase se raliază acesteia faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare. De asemenea, respondenții din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puțin prezenți sunt cei mai deschiși în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre România și Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud și 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru.
47% dintre respondenți apreciază că gestul lui Csibi Barna "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% susțin că acesta este un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Este de remarcat faptul că opiniile respondenților se radicalizează pe măsură ce crește vârsta: 52% dintre cei de peste 65 de ani optează pentru dimensiunea ”provocatoare” a gestului, în timp ce doar 37,9% dintre respondenții cu vârste între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere. Acţiunea lui Csibi Barna este considerată ”provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a țării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni. De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat ”provocator la adresa românilor, de sfidare" chiar și de 18,2% dintre etnicii maghiari.
Percepția față de obiceiuri și avantaje ale etnicilor maghiari
71% dintre cei chestionați au auzit că în data de 15 martie minoritatea maghiară din România a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretudindeni. În timp ce 63% dintre respondenți consideră că este bine ca maghiarii să sărbătorească această zi, 28% susțin contrariul.
Posibilitatea etnicilor maghiari din România de a obține cetățenie maghiară împarte respondenții în două tabere: 50% dintre ei au o părere proastă și foarte proastă despre acest avantaj al maghiarilor, în timp ce 47% au o părere bună și foarte bună. Situația se schimbă atunci când oficiali maghiari din România beneficiază de acest avantaj. 72% dintre respondenți nu sunt de acord cu gestul unor Președinți de Consilii Județene din România de a obține și cetățenia ungară, pe lângă cea română, iar 36% sunt de părere că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea dublei cetățenii. Gradul de acceptabilitate față de dubla cetățenie scade odată cu înaintarea în vârstă: doar 18% dintre cei peste 65 de ani sunt de acord cu acordarea dublei cetățenii, în timp ce pe segmentul 18-35 de ani acordul este de 38,4%.
Aproximativ treime dintre respondenți (32%) nu cunoaște faptul că UDMR a avut un Congres, iar 67% nu cunosc numele noului preşedinte al Uniunii. Respondenții peste 65 de ani sunt și în această privință mai informați decât cei tineri: 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de Congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani. Nici 10,6% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR.