BAROMETRUL RELAŢIILOR INTERETNICE ÎN ROMÂNIA

Gesturile de tipul celui realizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc sunt dezaprobate de cetățenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naționalități.

Este concluzia Barometrului cu privire la relațiile interetnice realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în colaborare cu Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie - ARES în data de 17 martie.
Barometrul a vizat determinarea percepțiile populației cu privire la relaționarea majorității cu minoritățile etnice și a relevat faptul că, în ultimii ani, relațiile dintre români și etniile minoritare sunt în general bune. Cea mai mare apreciere o primesc relațiile dintre români și etnicii germani (84% - bune și foarte bune), urmate de cele dintre români și maghiari (63% bune și foarte bune). Relațiile dintre români și etnicii romi sunt considerate bune și foarte bune de doar 43% dintre respondenți.

Percepția față de minorități

63% dintre intervievați au o părere bună și foarte bună despre etnicii maghiari. Romii sunt singura etnie cu părere 100% bună despre maghiari, în plus maghiarii sunt văzuţi defavorabil de 29,8% dintre moldoveni, 24,9% dintre munteni şi de doar 18,9% dintre ardeleni şi bănăţeni. Gradul de acceptare a acestei minorități este unul crescut. Astfel, 83% ar accepta colegi de muncă maghiari, 79% ar accepta vecini maghiari, 80% ar accepta prieteni maghiari, 69% ar fi de acord să aibă membri în familie aparținând acestei minorități.

O valoare mai scăzuta de acceptare este prezentă în cazul ipotezei reprezentării politice de către maghiari – doar 46% dintre respondenți ar accepta acest lucru.

Percepția cu privire la gestul lui Csibi Barna

La două zile după sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni prilej cu care un etnic maghiar, Csibi Barna, a judecat și spânzurat simbolic o păpușă care îl întruchipa pe Avram Iancu, gestul acestuia era cunoscut de 57% dintre respondenții la studiu. Gradul de informare cu privire la acest eveniment crește direct proporţional cu vârsta: despre gestul lui Csibi Barna au aflat 72% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani și doar 30,8% dintre cei cu vârsta între 18-35 de ani. Doar 37,9% dintre etnicii maghiari chestionați spun că au aflat despre acest eveniment. Totodată, în  Transilvania și Banat notorietatea evenimentului este mai mică (54,3%) decât în regiunea Moldovei (65,9%).

Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari. Opinia este împărtășită de cetățenii români indiferent de etnie: 70,7% dintre români cred că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre români și maghiari, în timp ce 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii cred același lucru.

57% dintre cei intervievați consideră că gestul poate afecta și relațiile dintre România și Ungaria. Opinia este împărtășită în mai mare măsură de către respindenții cu școlarizare scăzută: 65% dintre cei cu maximum opt clase se raliază acesteia faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare. De asemenea, respondenții din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puțin prezenți sunt cei mai deschiși în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relațiile dintre România și Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud și 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru.

47% dintre respondenți apreciază că gestul lui Csibi Barna "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% susțin că acesta este un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Este de remarcat faptul că opiniile respondenților se radicalizează pe măsură ce crește vârsta: 52% dintre cei de peste 65 de ani optează pentru dimensiunea ”provocatoare” a gestului, în timp ce doar 37,9% dintre respondenții cu vârste între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere. Acţiunea lui Csibi Barna este considerată ”provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a țării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni. De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat ”provocator la adresa românilor, de sfidare" chiar și de 18,2% dintre etnicii maghiari.

Percepția față de obiceiuri și avantaje ale etnicilor maghiari

71% dintre cei chestionați au auzit că în data de 15 martie minoritatea maghiară din România a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretudindeni. În timp ce  63% dintre respondenți consideră că este bine ca maghiarii să sărbătorească această zi, 28% susțin contrariul.

Posibilitatea etnicilor maghiari din România de a obține cetățenie maghiară împarte respondenții în două tabere: 50% dintre ei au o părere proastă și foarte proastă despre acest avantaj al maghiarilor, în timp ce 47% au o părere bună și foarte bună. Situația se schimbă atunci când oficiali maghiari din România beneficiază de acest avantaj. 72% dintre respondenți nu sunt de acord cu gestul unor Președinți de Consilii Județene din România de a obține și cetățenia ungară, pe lângă cea română, iar 36% sunt de părere că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea dublei cetățenii. Gradul de acceptabilitate față de dubla cetățenie scade odată cu înaintarea în vârstă: doar 18% dintre cei peste 65 de ani sunt de acord cu acordarea dublei cetățenii, în timp ce pe segmentul 18-35 de ani acordul este de 38,4%.

Percepția față de reprezentarea politică a maghiarilor

31% dintre participanții la studiu sunt de părere că rolul UDMR în politica românească este unul pozitiv, în timp ce 51% îl poziționează ca fiind negativ. Și 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ în politica românească. UDMR este poziționat negativ mai degrabă de către respondenții din mediul rural (54,8%) decât de cei din mediul urban (47%) şi de către cei din zona de Sud (53,9%) și din Moldova (51,2%). Percepțiile negative din Transilvania și Banat sunt cele mai scăzute la nivelul întregii țări 46,5%. UDMR primește valențe nagative pentru politica românească din partea potențialilor votanți ai PRM (64%) și din partea unei părți importante a potențialilor alegători USL (59,8%). 58,6% dintre potențialii votanți ai PD-L consideră că UDMr are un rol pozitiv în politica românească.

Aproximativ treime dintre respondenți (32%) nu cunoaște faptul că UDMR a avut un Congres, iar 67% nu cunosc numele noului preşedinte al Uniunii. Respondenții peste 65 de ani sunt și în această privință mai informați decât cei tineri: 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de Congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani. Nici 10,6% dintre etnicii maghiari nu au auzit de Congresul UDMR.
 
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.177 indivizi de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview). Marja de eroare a fost de ±2,9%.
Mai multe detalii puteți afla din studiul pe larg.