PERCEPȚIILE ȘI ATITUDINILE ROMÂNILOR

PRIVIND

PROTEJAREA MEDIULUI ȘI A ANIMALELOR SĂLBATICE

- SONDAJ NAȚIONAL -

PARTEA I: CE CRED ROMÂNII DESPRE CAZUL ”URSULUI ARTHUR”?

În 4 mai 2021, organizația Agent Green, o organizație neguvernamentală non-profit pentru protecția mediului, a anunțat că ”Arthur, cel mai mare dintre urșii din România” a fost vânat, în luna martie, de către un membru al monarhiei din Liechtenstein în localitatea Ojdula (județul Covasna), într-o arie naturală protejată. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a declanșat o anchetă cu privire la acest caz, în timp ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început o anchetă in rem cu privire la împușcarea ursului brun, existând suspiciuni privind fapte de abuz în serviciu cu obținerea de foloase materiale pentru sine sau altul.

Informația a fost dezbătută pe larg de mass-media din întreaga țară și preluată de presa din străinătate. În România, dezbaterile generate de acest subiect au pus față în față opiniile activiștilor de mediu și a celor pentru protecția animalelor cu cele ale vânătorilor, pe de o parte și cu ale autorităților responsabile pentru respectarea legislației în domeniul protejării mediului, pe de altă parte, iar ulterior au apărut declarații contradictorii cu privire la veridicitatea informației conform căreia ursul vânat în Covasna ar fi fost cel mai mare urs din România. 

În acest context, IRES a realizat un sondaj care a urmărit mai multe  dimensiuni ale narațiunilor expuse în spațiul public ca urmare a cazului ursului brun împușcat în România de un membru al monarhiei din Liechtenstein:

• Percepțiile privind legalitatea și asupra acuzațiilor legate corupția care a făcut posibil acest caz;
• Așteptările cu privire la consecințele acestui caz la nivel legislativ;
• Opinii privind modul în care sunt gestionate resursele naturale ale României;
• Atitudinile românilor cu privire la vânătoare și rolul acesteia în societatea actuală, dar și cu privire la protecția animalelor sălbatice;
• Gradul de informare a românilor cu privire la modul în care este practicată vânătoare animalelor sălbatice în România;
• Gradul de informare a românilor privind activitatea organizațiilor care activează în domeniul protejării mediului;
• Gradul de implicare în acțiuni de protejare a naturii și a mediului înconjurător;
• Percepțiile și atitudinile cu privire la tăierea pădurilor din România. 

          IRES difuzează rezultatele acestui sondaj în trei părți. 

Prima parte a sondajului a evaluat opiniile românilor cu privire la atitudinile și comportamentele privind protecția animalelor și percepțiile legate de cazul ursului brun vânat în România de către un membru al monarhiei din Liechtenstein. 

Protecția animalelor este foarte importantă, la nivel declarativ, pentru români. Pe un fond de notorietatea foarte ridicată, cazul ursului vânat în România de către un membru al monarhiei din Liechtenstein este perceput de către români ca fiind un eveniment produs prin corupție și ilegalități, iar așteptările lor sunt focusate pe schimbarea legislației în domeniu, dar și pe sancționarea celor implicați. Totuși 1 din 5 români este de părere că acest caz  nu va avea nicio consecință.

Românii sunt foarte preocupați de soarta animalelor și conștienți de lipsa în România a unei legislații care să apere drepturile acestora.

Declarativ, 9 din 10 români spun că protejarea animalelor este o cauză importantă și foarte importantă pentru ei, însă sub o cincime sunt de părere că drepturile animalelor sunt, în acest moment, bine și foarte bine apărate de legislația din România.

Întrebați dacă sunt sau nu de acord cu anumite aspecte legate de modul în care sunt exploatate animalele în diferite scopuri:

• Peste o treime dintre români (36%) sunt de acord cu desființarea grădinilor zoologice ori cu interzicerea creșterii animalelor sălbatice;

·         4 din 10 români ar fi de acord cu interzicerea reproducerii intensive a animalelor  (de exemplu: reproducere care are ca scop creșterea productivității prin scurtarea fazei de creștere sau prin utilizarea spațiilor reduse);

·         45% se declară în favoarea interzicerii creșterii delfinilor și focilor pentru delfinarii;

·         Peste jumătate dintre români (52%) spun că nu ar fi de acord cu interzicerea creșterii animalelor sălbatice special pentru a fi vânate;

·         Peste jumătate dintre cei chestionați (53%) sunt de acord cu interzicerea comerțului cu blănuri ale diferitelor animale;

·         54% se declară favorabili interzicerii oricărui experiment asupra animalelor atunci când se demonstrează că pot fi folosite metode alternative;

·     Cât privește interzicerea folosirii animalelor în spectacolele de circ, deși România a adoptat în 2017 legea care interzice folosirea animalelor sălbatice în spectacolele de circ, părerile sunt împărțite: 49% sunt de acord, iar 49% sunt împotriva acestei măsuri.

VÂNĂTOAREA LUI ”ARTHUR”: CORUPȚIE ȘI ILEGALITĂȚI 

Aproape 8 din 10 români au auzit despre cazul mediatizat în ultima perioadă privind un urs din România împușcat de un membru al monarhiei din Liechtenstein, în cadrul unei partide de vânătoare care ar fi avut loc în luna martie a acestui an. Mai informați cu privire la acest caz sunt bărbații decât femeile, iar gradul de informare crește proporțional cu vârsta și cu nivelul de educație.

Aproape trei sferturi dintre respondenții care au auzit despre cazul ”ursului Arthur” sunt de părere că partida de vânătoare pe parcursul căreia a fost împușcat ursul nu a fost legală, iar 16% cred că aceasta a fost legală. Tinerii și vârstnicii, dar și persoanele care locuiesc în Moldova cred  în proporții mai ridicate decât alte categorii că partida de vânătoare nu a fost legală.

De altfel, tot trei sferturi dintre respondenții care au auzit despre cazul ”ursului Arthur” cred că în această situație a fost vorba despre acte de corupție.

În condițiile în care în mass-media s-a vorbit despre faptul că autorizația de vânătoare nu a fost emisă pentru ursul vânat, responsabilitatea pentru această situație este împărțită, în opinia participanților la sondaj, între statul român (44%) și organizatorii partidei de vânătoare (43%). În timp ce vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și respondenții din Moldova tind să susțină, în proporții mai ridicate, responsabilitatea statului român, în timp ce intervievații între 51 și 65 de ani și persoanele cu studii îi indică mai frecvent pe organizatorii partidei de vânătoare ca fiind cei responsabili.

Întrebați cum cred că se va rezolva acest caz, 1 din 5 respondenții care au auzit de acest caz cred că nu va exista nicio consecință a acestuia, fiind de părere că nu se va întâmpla nimic; 38% sunt de părere că legislația în domeniu va fi modificată; peste un sfert (27%) cred că reprezentanții fondului de vânătoare vor fi sancționați, iar același procent cred că vânătorul va fi sancționat.

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.004 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,19%
Perioada realizării anchetei: 7 – 11 mai 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.

IRES_PROTEJAREA MEDIULUI SI A ANIMALELOR SALBATICE IN ROMANIA_SONDAJ NATIONAL_2021 by IRES_Romania on Scribd