ALEGERI 26 MAI 2019 - ÎNCREDEREA ÎN LIDERII POLITICI ȘI INTERESUL PENTRU POLITICĂ

 

Suprapunerea referendumului pentru justiție cu alegerile europarlamentare a generat o campanie electorală efervescentă și în care temele legate de politicile europene și viitorul Europei au devenit secundare temelor de politică internă.

Din această perspectivă, analiza IRES arată dimensiunea interesului pentru politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai, dar și segmentarea socio-demografică și comportamentul electoral al votanților în funcție de încrederea pe care aceștia o au în câțiva lideri politici din România: Președintele Klaus Iohannis, fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, liderul Alianței 2020 – USR-PLUS; Dacian Ciolos, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și liderul PRO România, Victor Ponta.

Încrederea în liderii politici și interesul pentru politică închide seria celor trei analize furnizate de IRES privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019 și care au avut obiectivul de a furniza publicului informații cu privire la caracteristicile indivizilor care au votat la alegerile de duminică, 26 mai 2019, atât din perspectiva structurii socio-demografice, dar și din cea a comportamentului politic.

 

 

ÎNCREDEREA ÎN LIDERI POLITICI

 

PROFILĂRI ÎNCREDERE KLAUS IOHANNIS

ü  Doi din trei simpatizanți ai lui Klaus Iohannis au cel mult 50 de ani.

ü  Unul din cinci simpatizanți ai lui Klaus Iohannis are studii superioare.

ü  37% dintre cei care au încredere în Klaus Iohannis sunt angajați în mediul privat.

ü  77% dintre simpatizanții lui Klaus Iohannis folosesc internet, iar 68% sunt utilizatori Facebook.

ü  Simpatizanții lui Klaus Iohannis s-au hotărât să iasă la vot înainte de începerea campaniei.

ü  Aproximativ 9 din 10 persoane care au încredere în președintele țării au votat „Da” la referendum.

PROFILĂRI ÎNCREDERE LIVIU DRAGNEA

ü  Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au vârsta peste 65 de ani.

ü  Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au studii elementare, iar doi din trei au venitul mai mic de 1.500 de lei.

ü  10% dintre cei care au încredere în Liviu Dragnea sunt angajați la stat, față de 14% dintre cei care nu au încredere.

ü  Dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea, 42% utilizează internetul, iar 33% utilizează Facebook.

ü  22% dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea au hotărât în ziua alegerilor să voteze la referendum.

 

ü  Aproximativ patru din zece simpatizanți ai lui Liviu Dragnea au votat „Nu” la referendum.

 

PROFILĂRI ÎNCREDERE DACIAN CIOLOȘ

ü  61% dintre cei care au încredere în Dacian Cioloș sunt bărbați, iar 31% provin din urbanul mare.

ü  Unul din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș este absolvent de studii superioare.

ü  45% dintre cei care îl creditează cu încredere pe Dacian Cioloș sunt angajați în mediul privat.

ü  Dintre simpatizanții lui Dacian Cioloș, 85% sunt utilizatori de internet și 74% sunt utilizatori Facebook.

ü  Doi din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au decis că vor vota pentru europarlamentare înainte de campanie.

 

ü  Nouă din zece simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au vot „Da” la referendum.

 

PROFILĂRI ÎNCREDERE VICTOR PONTA

ü  Peste jumătate dintre simpatizanții lui Victor Ponta provin din mediul rural.

ü  55% dintre simpatizanții lui Victor Ponta au venitul de cel mult 1.500 de lei.

ü  42% dintre susținătorii lui Victor Ponta sunt pensionari, iar 15% sunt angajați la stat.

ü  59% dintre cei care au încredere în Victor Ponta utilizează internetul, iar 48% utilizează Facebook.

ü  Simpatizanții lui Victor ponta au luat decizia de a vota la referendum relativ aproape de ziua votului.

ü  Aproximativ opt din zece simpatizanți ai lui Victor Ponta au votat „Da” la referendum.

 PROFILĂRI ÎNCREDERE CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

ü  46% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au peste 65 de ani.

ü  61% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au venituri lunare de cel mult 1.500 de lei.

ü  61% dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu sunt pensionari, iar patru din zece care nu au încredere sunt angajați în mediul privat.

ü  Unul din trei simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu utilizează Facebook.

ü Aproximativ unul din cinci simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu care au votat la referendum au decis în ziua alegerilor să facă acest lucru.

ü  Dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu și au votat la referendum, 66% au votat „Da” la prima întrebare și 71% au votat la fel la a doua întrebare.

PENTRU PROFILELE DETALIATE CONSULTAȚI ANALIZA DE MAI JOS:

 

 

 

 

CINE SUNT ROMÂNII INTERESAȚI DE POLITICĂ?

Sunt mai degrabă bărbați (54%), tineri și maturi cu vârsta de cel mult 50 de ani (27% au între 18 și 35 de ani, același procent au între 36 și 50 de ani), 60% locuiesc în mediul urban și 46% provin din sudul țării. 44% au studii medii, iar 46% au venituri maxime de 1.500 lei/lunar. Un interes similar față de politică și în cele mai mari proporții îl au atât angajații la privat, dar și  pensionarii. 70% folosesc internetul și 59% utilizează Facebook.

80% dintre ei au votat și pentru europarlamentare, și pentru referendum, și majoritatea dintre ei s-au decis să participe la scrutinul din 26 mai înaintea campaniei electorale (72% în cazul celor care au votat pentru europarlamentare, 56% în cazul atitudinii față de  referendum).

80% dintre ei spun că nu au fost îndemnați direct să nu participe sau nu la referendum.

Peste 80% dintre ei au votat DA la ambele întrebări ale referendumului.

Votanții Alianței 2020 au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.

Peste jumătate dintre ei (53%) au încredere multă și foarte multă în Klaus Iohannis, 38% în Dacian Cioloș și manifestă încredere scăzută față de Liviu Dragnea (81%), Victor Ponta (79%), Călin Popescu-Tăriceanu (73%).

68% dintre aceștia cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp de 32% apreciază că direcția este bună.

 

Prin comparație, cei care nu sunt interesați de politică, sunt într-o proporție mai mare femei (56%), sunt maturi (33% au între 36 și 50 de ani) și sunt angajați la privat. Procente mai ridicate decât în cazul celor interesați de politică au luat decizia de a participa la vot pe durata campaniei electorale și au votat NU la întrebările de referendum. Încrederea în Președintele României este negativă, 58% dintre acești respondenți declarând că au puțină și foarte puțină încredere în Klaus Iohannis.

 

Trei sferturi dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp ce un sfert cred că direcția este bună.

 

Vă invităm să consultați Ires_profilul Votantilor La Scrutinele Din 26 Mai 2019_iii_politica-Incredere in Lideri Si Interes by IRES_Romania on Scribd


Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României. Analizele sunt realizate pe subeșantioane de populație, în funcție de comportamentul electoral.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 6.210 subiecți, 18 ani și peste. Datele au fost ponderate după gen, vârstă, nivel de educație, regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, conform structurii populației rezidente publicate de INS.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 %

Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Precizări:

  • Sondajul de opinie a fost derulat telefonic, prin metoda CATI, pe parcursul zilei de 26 mai, în timpul desfășurării procesului de vot.

       Prezența la urne și intențiile de vot sunt estimate luând în calcul respondenții care au votat deja la momentul aplicării chestionarului și respondenții care nu au votat, dar care au declarat intenția de a vota pe parcursul zilei.

       Analizele realizate după coordonatele geografice (regiune, tip de localitate) sunt realizate conform locației de rezidență declarate de respondenți, nu conform locației de domiciliu sau a celei de vot.

       Non-răspunsurile sunt setate ca valori lipsă în analizele prezentate.