ROMÂNIA CREDINCIOASĂ. Percepții și comportament religios

Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului, cunoscute în tradiția populară ca Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, sunt ocaziile în care cei mai mulți români merg în pelerinaje. O arată rezultatele celui mai recent studiu IRES cu privire la percepţiile populaţiei din România asupra religiei și comportamentul religios.

Mai mult de un sfert dintre participanții la studiul IRES (26%)  susțin că au fost cel puțin o dată într-un pelerinaj, 21% dintre ei de mai multe ori. Mormântul lui Arsenie Boca (Prislop) (21%), Mănăstirile din Moldova (18%) și Mănăstirea Nicula (jud. Cluj) sunt locurile de pelerinaj în care au fost până acum cei mai mulți dintre cei chestionați. 44% dintre cei care merg în pelerinaje fac acest lucru cu ocazia unor sărbători religioase. Pe lângă sărbătorile închinate Fecioarei Maria, românii mai merg în pelerinaje și de Paște, de Sărbătoarea Sfintei Parascheva, de Crăciun sau cu ocazia hramurilor bisericilor sau mănăstirilor. 83% dintre respondenții care au fost cel puțin într-un pelerinaj susțin că intenționează să facă acest lucru și în viitor, printre destinațiile pe care și le doresc respondenții sunt: mormântul lui Arsenie Boca + Prislop (18%), Mănăstirile din Moldova (15%), Ierusalim/Israel (11%).

 

Percepţia şi raportarea românilor la religie şi Biserică:

 

·         77% dintre cei chestionați sunt de acord cu ideea confirm căreia religia înseamnă adevăr (77%), ați 17% nu sunt de acord cu această idee;

·         Pentru 89% dintre cei chestionați religia a fost considerată importantă în familia lor, în perioada copilăriei;

·         Aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) îl consideră pe Dumnezeu foarte important în viața lor, în timp ce alți 22% declară că este important;

·         În ceea ce privește rolul Bisericii, 86% sunt de acord că Biserica oferă răspunsuri pentru nevoile spirituale ale oamenilor, 76% cred că aceasta oferă răspunsuri pentru problemele morale, 72% pentru problemele din viața de familie, 61% pentru problemele tinerilor, iar 59% pentru problemele sociale;

·         69% dintre participanții la studiu se roagă cel puțin o dată pe zi, 27%  de mai multe ori pe zi, iar 42% o dată pe zi. 13% au acest obicei de câteva ori pe săptămână, în timp ce 6% de câteva ori pe lună, iar restul mai rar. 3% dintre respondenți spun că au acest obicei. 83% dintre respondenți spun că rugăciunea i-a ajutat de-a lungul vieții în mare și în foarte mare măsură;

·         Mai mult de jumătate dintre respondenții creștini susțin că obișnuiesc să se spovedească, jumătate dintre aceștia (51%) de câteva ori pe an, iar un sfert o singură dată pe an. 8% recurg la spovedanie mai rar de o dată la zece ani. 1% spun că se spovedesc în fiecare săptămână, iar 3% susțin că fac acest lucru o dată pe lună;

·         Schimbarea religiei este un fenomen izolat în România, doar 4% dintre participanții la studiu declarând că și-au schimbat, de-a lungul timpului, confesiunea;

·         Participarea la evenimentele religioase este ridicată: 45% dintre cei chestionați participă cel puțin o dată pe lună la slujbe sau alte evenimente religioase, 31% participă de câteva ori pe an, 5% cel mult o dată pe an, 13% mai rar decât o dată pe an. Doar 5% dintre respondenți spun că nu merg niciodată la slujbe sau alte evenimente religioase;

·         70% dintre cei chestionați plătesc o cotizație anuală către biserica/parohia căreia îi sunt arondați, iar peste trei sferturi (77%) susțin că fac donații atunci când merg la biserică, iar sumele variază de la sub 50 de lei (25%) până la peste 200 de lei (11%)

 

      În ce mai cred românii în 2015?

·         Cei mai mulţi români (96%) cred în Dumnezeu

·         89% cred că există suflet

·         89% cred în păcat

·         85% cred în îngeri

·         75% cred în Rai

·         66% cred în Diavol

·         66% cred în Iad

·         64% cred în viața de după moarte

 

În același timp însă, 63% dintre cei chestionați cred că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcție publică.

 

 

Metodologie
Volumul eșantionului: 1.001 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 13-14 august 2015

 

 

Mai multe date despre acest studiu pot fi consultate în raportul de cercetare sau vizualizate mai jos: