AGENDA POLITICĂ A SĂPTĂMÂNII 2-6 IUNIE 2014. OPINIA PUBLICĂ ŞI TEMELE DE ACTUALITATE

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES  a analizat percepția publică legată de principalele teme de dezbatere publică din săptămâna 2-6 iunie 2014:

 

1. Retragerea lui Crin Antonescu și revenirea lui Klaus Iohannis

2. Speranța schimbării în bine

3. Percepții privind toamna politică

4. Vizita Președintelui SUA în Polonia și întâlnirea cu lideri est-europeni

5. Congresul Partidului Mișcarea Populară (PMP)

 

Principalele rezultate ale studiului:

 

Capitolul 1. Retragerea lui Crin Antonescu și revenirea lui Klaus Iohannis

Anunțul făcut de Crin Antonescu în legătură cu retragerea sa din cursa pentru alegerile prezidențiale din această toamnă are o notorietate crescută și este apreciat de majoritatea respondenților. Peste 80% dintre participanții la studiul IRES au auzit despre anunțul de retragere, iar 57% dintre cei care sunt la curent cu decizia au o părere bună și foarte bună despre aceasta.

77% dintre respondenți sunt informați cu privire la intenția lui Klaus Iohannis de a candida la președinția PNL, iar peste jumătate dintre aceștia cred că primarului Sibiului va fi viitorul președinte al liberalilor.

 

Capitolul 2. Speranța schimbării în bine

Clasa politică, în ansamblul ei, dar și reprezentanții acesteia, sunt identificați de către respondenți drept vinovați pentru lucrurile care merg prost în România. La întrebarea deschisă, vinovații se distribuie între: clasa politică/politicieni/conducere (26%), Președintele țării (18%), Guvernanți (14%), popor/cetățeni (10%), Premier (5%) sau Parlamentari (4%). 12% dintre participanții la studiu nu pot aprecia cine este vinovat pentru lucrurile care merg prost în România.

Gradul de optimism al românilor legat de schimbarea în bine este moderat.În timp ce 40% dintre cei chestionați apreciază că, după alegerile prezidențiale din toamnă, lucrurile se pot schimba în bine, 31% estimează că vor rămâne la fel, iar 18% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

Pe de altă parte, românii tind să creadă într-un salvator providențial, dar reușesc cu dificultate să indice cine este acesta. 56% dintre cei chestionați cred că există cineva care poate schimba în bine lucrurile din România, însă 23% dintre aceștia nu știu să spună cine este  această persoană. La această întrebare deschisă, 16% îl indică pe Victor Ponta, 12% cred că poporul/cetățenii sunt cei care pot schimba în bine România, pentru 9% Klaus Iohannis este cel care poate schimba în bine țara. Printre cei care pot schimba România în bine se mai află: clasa politică, Casa Regală, dar și tinerii.

În opinia participanților la acest studiu, principalele măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru ca ei personal să o ducă mai bine sunt: crearea de locuri de muncă (26%), creșterea pensiilor/salariilor (22%) și combaterea corupției (10%). 14% dintre respondenți nu pot indica o măsură concretă care le-ar putea îmbunătăți viața.

Crearea locurilor de muncă este măsura considerată prioritară de către cei mai mulți dintre respondenți (22%) și atunci când sunt chestionați cu privire la măsurile care trebuie luate la nivel local pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Un sfert dintre cei chestionați nu știu să spună care ar fi măsura pe care administratorii de la nivel local ar trebui să o ia pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

 

Capitolul 3. Percepții privind toamna politică

Românii cred că țara are nevoie de schimbare mai degrabă decât de stabilitate (57% vs. 39%).

Aproape 7 din 10 români nu știu cu cine vor vota la alegerile prezidențiale din toamnă pentru că nu se cunosc candidații. Doar 27% dintre cei chestionați spun că știu sigur pe cine vor vota la alegerile prezidențiale.

O treime dintre participanții la studiu (32%) spun că acel candidat pe care l-au votat la alegerile prezidențiale a câștigat de fiecare dată.

40% dintre respondenți au recunoscut că, cel puțin o dată, personalitatea politică pe care au votat-o la prezidențiale nu a ajuns în turul al doilea. 74% dintre aceștia spun că, atunci când s-a întâmplat ca favoritul lor să nu ajungă în turul 2, au mers totuși la vot și au votat un alt candidat.

Aproape 8 din 10 români spun că se vor informa cu privire la programele candidaților la alegerile prezidențiale din acest an.

În  cazul alegerilor prezidențiale, respondenții apreciază că:

         ·            programul este mai important decât personalitatea candidatului 53% vs. 23%

         ·            personalitatea este mai importantă decât partidul 56% vs. 28%

         ·            echipa pe care o aduce la conducere candidatul este mai importantă decât candidatul în sine 50% vs. 21%

 

În ceea ce privește importanța profesiei candidatului la alegerile prezidențiale, 54% dintre participanții la studiu consideră că aceasta este importantă, în timp ce 46% cred că aceasta nu contează.

 

 

Capitolul 4. Vizita Președintelui SUA în Polonia și întâlnirea cu lideri est-europeni

Întâlnirea dintre Traian Băsescu și  Președinte SUA de la Varșovia care a avut loc în această săptămână la Varșovia este cunoscută de 67% dintre participanții la studiul IRES.

70% dintre cei chestionați au încredere în afirmația liderului american cu privire la promisiunile SUA de a fi mereu alături de aliații din Estul Europei.

Peste jumătate dintre respondenți (57%) cred că Rusia este țara care ar putea reprezenta o amenințare pentru România în condițiile unor conflicte în această zonă a Europei.  69% dintre cei chestionați cred că Rusia reprezintă  o amenințare la adresa României.

66% dintre participanții la studiu sunt de părere că NATO poate asigura integral securitatea României  și 60% apreciază drept bune și foarte bune măsurile luate de Guvernul Ponta, în ultima perioadă, pentru a consolida capacitățile de apărare a României.

 

 

Capitolul 5. Congresul Partidului Mișcarea Populară (PMP)

În contextul unei notorietăți generale ridicate a Partidului Mișcarea Populară  - 87% dintre respondenți spun că au auzit de acest partid, liderii locali ai acestuia sunt aproape necunoscuți publicului – doar 6%, respectiv 7% știu cine sunt liderii PMP din localitatea sau județul lor.

Încrederea în PMP este relativ scăzută: 79% dintre cei chestionați au puțină și foarte puțină încredere în acest partid, în timp ce multă și foarte multă au doar 15%.

Totuși, 12% dintre cei chestionați cred că PMP poate câștiga alegerile parlamentare din 2016.

Rezultatul de 6% obținut de PMP la alegerile europarlamentare din 25 mai este apreciat de mai mult de jumătate dintre respondenți drept bun și foarte bun, iar 47% dintre respondenți cred că scorul PMP este unul mare pentru un partid nou înființat.

Cea mai importantă personalitate politică din PMP este Elena Udrea, indicată de 40% dintre respondenți. Totuși, alți 40% dintre cei chestionați nu pot nominaliza o personalitate politică importantă a acestui partid.

23% dintre participanții la studiu știu că în data de 7 iunie va avea loc Congresul PMP.  

În ceea ce privește viitorul președinte al acestui partid, părerile sunt împărțite: 27% cred că viitorul lider PMP trebuie să fie Elena Udrea, 23% cred că acesta trebuie să fie Cristian Diaconescu, 11% îl indică pe Cristian Preda, iar 8% pe Teodor Baconschi. 1 din 5 respondenți nu știu cine ar trebui să fie liderul PMP.

Elena Udrea, mai degrabă, este favorita celor care la alegerile parlamentare votează cu UDMR, PMP sau PNL.

Cristian Diaconescu este preferat de cei care votează cu PSD+UNPR+PC, PDL sau cu alt partid.

Cristian Preda este indicat drept favorit cu precădere de către votanții PDL.

 

Analiza a fost realizată pe baza a 4 studii cu următoarele caracteristici:

 

STUDIU 1

Volumul eșantionului: 1.281 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 2 iunie 2014

 

STUDIU 2

Volumul eșantionului: 1.115 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%

Perioada anchetei: 3 iunie 2014

 

STUDIU 3

Volumul eșantionului: 1.107 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%

Perioada anchetei: 5 iunie 2014

 

STUDIU 4

Volumul eșantionului: 1.281 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 5 iunie 2014

 

 Mai multe detalii găsiţi în raportul de cercetare de mai jos.