BACALAUREATUL - UN NOU TEST DE ÎNCREDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC

Examenul de Bacalaureat din acest an a reprezentat un nou test de încredere în învăţământul românesc.
A fost un nou prilej pentru opinia publică să critice sistemul educaţional, competenţa şi prestaţia celor care manageriază acest sistem, dar şi să analizeze modul în care societatea se rapoartează la educaţie şi la importanţa ei.

Ediţia din 2013 a examenului de Bacalaureat a inclus, din nou, la nivelul retoricii publice, elementele recurente deja pentru ultimii 10 ani: fraudă, şpagă, scandal, anchetă sau proastă organizare.

În acest context, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat un studiu pe tema rezultatelor obţinute în sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat, care a vizat:


•       identificarea percepţiilor publice cu privire la rezultatele sesiunii din  iulie a examenului de bacalaureat;
•       investigarea modului în care populaţia se raportează la sistemul  educaţional din România;
•       identificarea factorilor pe care populaţia îi indică drept generatori ai  rezultatelor scăzute obţinute la nivelul întregii ţări;
•       verificarea poziţionării atitudinale a cetăţenilor faţă de potenţialul fenomen al fraudelor la examenul de bacalaureat;
toate aceste elemente fiind analizate comparativ cu studiile similare realizate în iulie 2011 şi iulie 2012.

Elementele de fraudă sunt receptate în mai mare măsură decât în alţi ani, dar percepţia asupra stării învăţământului românesc este în continuă apreciere. Pedepsirea fraudei este tratată diferit de către opinia publică: suntem mai permisivi atunci când vorbim despre părinţi sau copiii lor decât dacă ne referim la profesorii care au luat mită.

Mediatizarea cazului de la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti şi dimensiunea penală a examenului de aici - care au generat o notoritate de 94% -  sunt posibile cauze ale faptului ca 31% dintre respondenţi sunt de părere că în acest an au existat fraude la examen, in timp ce in 2012 percepţia fraudelor atingea o cota de doar 14%, iar in 2011 de 22%.

Profesorii sunt indicaţi de un sfert dintre cei intervievaţi drept principalii factori care generează elementele de fraudă de la examenul de Bacalaureat.

Un sfert dintre participanţii la studiu cred că nici părinţii care au dat mită pentru ca fiii lor să promoveze examenul dar nici elevii în cauză nu ar trebui pedepsiţi pentru aceste fapte, însă 86% dintre respondenţi cred că profesorii care au luat mită ar trebui pedepsiţi.

Aproape un sfert dintre cei chestionaţi (24%) sunt de părere că elevii care au promovat examenul in schimbul unor sume de bani vor reuşi în viaţă

În opinia a peste jumătate dintre respondenţi (56%), subiectele din 2013 de la bacalaureat au fost mai uşoare decât în urmă cu un an, dar peste o treime dintre cei chestionaţi (37%) apreciază că îmbunătăţirea promovabilităţii faţă de anul trecut se explică prin faptul că elevii au fost mai bine pregătiţi.

O majoritate importantă consideră că este de preferat ca examenul să fie promovat de mai puţini elevi, dar mai bine pregătiţi decât de mai mulţi, dar mai slab pregătiţi.


Mai multe date găsiţi în raportul de cercetare.



Date 2013
Volumul eșantionului: 1.148 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 9-10 iulie 2013


Date 2012
Volumul eșantionului: 1.303 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 9 iulie 2012


Date 2011
Volumul eșantionului: 1.295 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 5 iulie 2011