FRICI ȘI TEMERI ALE ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA PANDEMIA DE COVID - 19

Deși se declară îngrijorați cu privire la modul în care evoluează situația legată de noul coronavirus în România și rămân suspicioși cu privire la modul în care autoritățile din țara noastră au acționat pe durata acestei crize, românii se declară rezilienți la schimbările din societate și din viețile lor, generate de pandemia de COVID-19.

 

Câteva dintre principalele concluzii ale studiului:

 

·         6 din 10 români cred că virusul reprezintă o amenințare pentru România, în timp ce 16% cred că acesta nu este deloc o amenințare.

 

·         Peste jumătate dintre români (54%) se declară îngrijorați cu privire la evoluția numărului de cazuri de COVID-19 din România, iar 44% sunt puțin sau deloc îngrijorați.

 

·         4 din 10 declară că le este în mare și foarte mare frică de infectarea cu virusul SARS-CoV2.

 

·         Două treimi dintre participanții la studiu sunt de părere că autoritățile din România mai degrabă  ascund informații despre pandemie, dar 29% cred că autoritățile mai degrabă informează corect populația.

 

·         Opiniile legate de modul în care autoritățile au transmis gravitatea pandemiei sunt împărțite: puțin peste jumătate dintre români (56%) cred că a fost exagerată gravitatea pandemiei în timp ce 43% cred contrariul.

 

·         Ideea conform căreia efectele noului coronavirus nu ar fi mai de grave decât cele ale unei gripe obișnuite este respinsă de peste jumătate dintre români (58%), dar acceptată de peste o treime dintre ei (37%).

 

·         8 din 10 români spun că au încredere în capacitatea de adaptare la schimbările generate de pandemie în societate și în viețile lor.

 

 

 

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, continuă seria studiilor cu privire la modul în care pandemia de COVID – 19 influențează viața românilor.

Sondajul realizat, în perioada 22 – 23 iunie 2020, al zecelea din seria dedicată impactului COVID - 19, a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor după prelungirea stării de alertă, în contextul relaxării treptate. În următoarele zile vom difuza și celelalte secțiuni ale studiului.

 

 

 

REZILIENȚA ROMÂNILOR ÎN CAZUL PANDEMIEI ESTE UNA FOARTE MARE, CEL PUȚIN LA NIVEL DECLARATIV.

# Peste o treime dintre participanții la sondaj spun că pandemia de COVID-19 le-a afectat în mod negativ viața socială, 32% declară că le-a afectat sentimentul de fericire, un sfert afirmă că le-a afectat încrederea în ceilalți oameni. O cincime dintre respondenți spun că pandemia de COVID-19 le afectat sau înrăutățit starea de sănătate în contextul în care accesul la serviciile medicale a fost limitat în această perioadă.

# Întrebați despre încrederea pe care o au în capacitatea de adaptare la schimbările generate de pandemie în societate și în viețile lor, o treime dintre români au spus că au foarte multă încredere și aproape jumătate că au multă încredere.

Cine sunt rezilienții? Adulții între 36 și 50 de ani, dar și cei cu vârste între 51 și 65 de ani, persoanele care locuiesc în mediul urban  și în Transilvania și Banat, alături de votanții Alianței USR-PLUS sunt mai încrezători în capacitatea lor de a se adapta la schimbările generate de pandemia de COVID-19.

La polul opus se situează tinerii între 18 și 35 de ani, persoanele cu studii elementare și votanții PRO România.

 

ROMÂNII RĂMÂN ÎNGRIJORAȚI CU PRIVIRE LA MODUL ÎN CARE EVOLUEAZĂ PANDEMIA ÎN ROMÂNIA.

# 6 din 10 români cred că virusul reprezintă o amenințare pentru România, în timp ce 16% cred că acesta nu este deloc o amenințare.

Cei care cred că virusul reprezintă o amenințare pentru țara noastră se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, a respondenților cu studii superioare, a celor care locuiesc în Moldova, în timp ce respondenții care cred contrariul sunt mai mulți în rândul votanților PSD și PRO România.

# Peste jumătate dintre români (54%) se declară îngrijorați cu privire la evoluția numărului de cazuri de COVID-19 din România, iar 44% sunt puțin sau deloc îngrijorați.

Respondenții cu vârste între 51 și 65 de ani, cei care locuiesc în Moldova și votează cu PNL la alegerile parlamentare sunt mai îngrijorați, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, intervievații din Transilvania și Banat și votanții PSD se declară mai puțin îngrijorați de situația din România cu privire la evoluția numărului cazurilor de COVID-19.

# O treime dintre participanții la sondaj spun că le este frică în foarte mică măsură sau deloc de posibilitatea de a se infecta cu virusul SARS-CoV2, în timp ce 4 din 10 declară că le este frică în mare și foarte mare măsură. Puțin peste un sfert declară că le este teamă în mică măsură de infectarea cu acest virus.

Cei mai temători cu privire la acest aspect sunt respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, persoanele cu studii superioare, cei care locuiesc în Moldova, femeile, dar și votanții PNL.

 

 

ROMÂNII RĂMÂN SUSPICIOȘI FAȚĂ DE MODUL ÎN CARE AUTORITĂȚILE AU ACȚIONAT PE DURATA PANDEMIEI: CRED CĂ ACESTEA EXAGEREAZĂ GRAVITATEA PANDEMIEI ȘI ASCUND INFORMAȚII, DAR NU SE RALIAZĂ ÎN PROPORȚII RIDICATE IDEILOR CARE MINIMIZEAZĂ EFECTELE VIRUSULUI.

# Două treimi dintre participanții la studiu sunt de părere că autoritățile din România mai degrabă  ascund informații despre pandemie, dar 29% cred că autoritățile mai degrabă informează corect populația.

Ideii potrivit căreia autoritățile mai degrabă ascund informații se raliază în proporții mai ridicate tinerii (18-35 de ani), persoanele cu studii elementare și votanții PSD, în timp ce respondenții cu vârste între 51 și 65 de ani, cu studii superioare și votanții PNL și cei ai Alianței USR-PLUS sunt de părere într-o mai mare măsură că autoritățile mai degrabă informează corect populația.

# Opiniile legate de modul în care autoritățile au transmis gravitatea pandemiei sunt împărțite: puțin peste jumătate dintre români (56%) cred că a fost exagerată gravitatea pandemiei în timp ce 43% cred contrariul.

În timp ce tinerii, persoanele cu educație scăzută, cei care locuiesc în Transilvania și Banat și votanții PSD și PRO România cred în proporții mai ridicate că gravitatea pandemiei a fost exagerată de autoritățile din România, în timp ce respondenții între 36 și 50 de ani, persoanele cu studii superioare și votanții PNL cred, în proporții mai ridicate, că gravitatea pandemiei nu a fost exagerată.

# Ideea conform căreia efectele noului coronavirus nu ar fi mai de grave decât cele ale unei gripe obișnuite este respinsă de peste jumătate dintre români (58%), dar acceptată de peste o treime dintre ei (37%).

Favorabili ideii care minimizează efectele virusului asupra persoanelor infectate sunt într-o măsură mai ridicată tinerii, persoanele cu educație medie și votanții PRO România. În schimb, femeile, persoanele peste 65 de ani, cele care au educație scăzută, dar și persoanele cu studii superioare, respondenții care locuiesc în Moldova și cei care votează PSD și PNL la alegerile parlamentare sunt în proporții mai ridicate în dezacord cu ideea minimizării efectelor virusului.  

 

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 900 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu; reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,3%

Perioada realizării anchetei: 22 – 23 iunie 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

 

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES și vizualizate mai jos.